Odată cu începerea pandemiei de COVID-19, care a afectat inclusiv veniturile moldovenilor stabiliți peste hotare, tot mai mulți s-au întrebat dacă nu cumva epidemia va diminua din elanul diasporei de a se implica în dezvoltarea proiectelor de acasă? Migranții moldoveni au fost foarte activi la începutul pandemiei, atunci când au donat masiv pentru sprijinirea medicilor și asistenților din prima linie. La fel și în scrutinul prezidențial, când au înclinat balanța în favoarea actualei președinte Maia Sandu. Contribuția diasporei a fost astăzi analizată în cadrul unei dezbateri urmărită și de corespondenta Europei Libere.
La recentele alegeri prezidențiale, diaspora a reușit o mobilizare fără precedent mai ales în cel de-al doilea tur de scrutin. Au votat peste 260 de mii de oameni, care i-au asigurat președintei Maia Sandu un avans de aproape 15 puncte procentuale față de contracandidatul său Igor Dodon. Fostul deputat Vadim Pistrinciuc, în prezent director al Institutului pentru Inițiative Strategice, consideră că de-a lungul anilor politicienii moldoveni au făcut greșeala de a privi diaspora prin prisma votului, amintindu-și de rolul acesteia doar în ajun de alegeri.
„Fiindcă atât timp cât diaspora va fi privită doar prin prisma votului pe care îl oferă pros au contra cuiva, întotdeauna vor fi forțe politice care vor încerca să împingă pe locul doi sau trei chestiuni foarte bune pentru dezvoltarea țării, cu implicarea diasporei. (...) Pentru ei contează foarte mult ca în țară să fie regulă și ei să poată veni și munci aici. Eu nu cred că este nevoie de foarte multe politici speciale pentru diasporă.
Câteva sunt necesare: unu, votul la distanță, el contează foarte mult. Când jumătate din populație e peste hotare nu ai cum să-i ignori. Doi, împuternicirea și crearea oportunităților economice pentru migranții care se întorc, iar în rest preocupările diasporei sunt preocupările tuturor cetățenilor din R. Moldova: ordine, servicii și justiție.”
Ignoranța politică pare să nu aibă însă efect asupra solidarității sociale, observă Vadim Pistrinciuc, amintind de implicarea masivă a diasporei în campania pentru sprijinirea medicilor din prima linie, la începutul pandemiei de COVID-19. De asemenea, de mai mulți ani moldovenii stabiliți peste hotare sprijină proiecte în satele lor de baștină: reparația drumurilor, reconstrucția grădinițelor sau iluminarea celor mai importante sectoare din sat.
Consiliera președintei pentru relațiile cu diaspora, Elena Druță, crede că implicarea ar putea fi și mai activă dacă acasă ar exista mai puțină birocrație. Or, sunt cunoscute cazuri când cei care inițiau un act de binefacere s-au pomenit că trebuie să își asume cheltuielile aferente.
„Au fost multiple inițiative private de-a lungul anilor, prin care cetățenii au identificat necesități ale spitalelor noastre raionale, dar și din capitală și au încercat să conecteze donații de la spitale din state europene cu necesități ale spitalelor noastre, de aici. Doar că acești tineri, aceste tinere, au fost nevoiți să înfrunte provocări financiare pentru că exista această problemă a costurilor de transport care nu sunt mici. Suntem deja în proces de lucru asupra unui proiect care va prevedea un mecanism prin care să facilităm aceste donații sau ajutoare atât de necesare spitalelor noastre.”
Din cauza neîncrederii în autoritățile de acasă, moldovenii din diasporă privesc cu scepticism inițiativele lansate la nivel central. Iată de ce, crede Dumitru Vicol, analist investițional stabilit la Londra, expert asociat în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, diaspora ar avea mai multă deschidere pentru proiectele lansate de primăriile locale. De partea cealaltă, marea provocare din fața autorităților locale e să gestioneze relația cu diaspora și proiectele pe care le finanțează aceasta.
„Imaginați-vă dacă nici la Chișinău nu au mereu timp să gestioneze proiectele de consultare, închipuiți-vă ce se întâmplă la Briceni? În acest caz, dacă aș putea ruga partenerii de dezvoltare, le-aș sugera să finanțeze o persoană din primăria satului sau raionului care să se implice în gestionarea acestei relații, pentru că există mai multă ofertă de implicare decât cerere din partea autorităților de a se implica.”
La începutul anului, într-o scrisoare deschisă adresată președintei Maia Sandu, un grup de moldoveni stabiliți în străinătate au cerut transformarea Biroului Relații cu Diaspora în minister și asigurarea unui număr mai mare de locuri de deputat în parlament pentru reprezentanți ai diasporei, proporțional cu numărul migranților.
