O mică mulțime de spectatori se revarsă în aerul cald de mijloc de iunie pe străzile din fața Teatrului Atrium din capitala Ungariei. În toiul discuțiilor de după piesă, ajung să-și pună cu toții aceeași întrebare: Ce s-a întâmplat cu Libri, cea mai mare și mai influentă editură din țară? „Trebuie să boicotăm, să nu le mai cumpărăm cărțile”, a afirmat cu pasiune cineva din mulțimea în care se aflau și cunoscuții autori Eva Peterfy-Novak și Gergely Peterfy.
Mai devreme în acea zi, pe 14 iunie, Grupul Libri a anunțat schimbarea proprietății. Prin creșterea cotei sale de la 30,9% la 98,5%, Mathias Corvinus Collegium (MCC), un incubator de talente conservatoare finanțat de guvern, a devenit acționarul majoritar al companiei, stârnind temeri că independența editorială va fi amenințată și că ofertele sale viitoare se vor conforma liniei politice promovate de partidul conservator la guvernare, Fidesz.
Eva Peterfy-Novak a fost primii autori care și-au anunțat deschis despărțirea de Libri.
„Nu am stat să mă gândesc nicio clipă. Știam că nu vreau să fac parte dintr-o familie de edituri unde guvernul stă în capul mesei", a spus ea pentru RFE/RL, exprimându-și recunoștința pentru ultimii 10 ani de lucru cu Libri și colegii ei de acolo. „Dar, pur și simplu, nu pot suporta. Nu aș putea veni la o petrecere de Crăciun a companiei în prezența unor oameni care au contribuit la distrugerea țării mele, care alimentează ura și segregarea și sunt participanți activi ai acestei dictaturi cu o mie de chipuri”.
Cei doi locuiesc acum în Todi, Italia, și au fondat propria editură, Felho Cafe Books, destinată, spun ei, autorilor care nu vor să facă compromisuri și să nu mai fie expuși niciunei presiuni guvernamentale sau vreunei agende politice.
Aflat la putere de peste un deceniu, premierul de dreapta Viktor Orban și partidul său de guvernământ Fidesz au fost acuzați de criticii din țară și din străinătate că se abat tot mai mult de la principiile democrației, amenință independența judiciară și că sunt ostili față de migranți și persoanele din comunitatea LGBT.
Orban a vorbit deschis despre planurile sale de a transforma țara dintr-o democrație într-un „stat iliberal”, iar guvernul a preluat în mare măsură controlul asupra presei scrise și audiovizuale din Ungaria.
Orban este mai popular în rândul persoanelor în vârstă și în afara marilor centre urbane, dar majoritatea maghiarilor (57%) aprobă performanța sa ca prim-ministru, potrivit datelor dintr-un sondaj Pew Research Center realizat la scurt timp după realegerea sa ca prim-ministru în aprilie 2022, a patra victorie electorală consecutivă a Fidesz.
MCC și-a început existența în 1996, la Budapesta. Era un colegiu privat care s-a extins mai apoi, oferind burse și publicând cărți și articole academice. În 2020, Balazs Orban, un consilier politic al lui Orban, a devenit președinte al consiliului de administrație al MCC, iar instituția a primit de la guvern aproximativ 500 de miliarde de forinți (aproximativ 1,5 miliarde de dolari!), se pare că pentru educarea următoarei generații a elitei intelectuale conservatoare din Ungaria. (Balazs Orban nu are nicio legătură de rudenie cu prim-ministrul Orban.)
Într-o vizită din 2021 în Ungaria, unde l-a intervievat pe Viktor Orban, Tucker Carlson, comentator politic conservator și fost prezentator Fox News, a vorbit și el la o conferință organizată de MCC. În 2021, documentarul lui Carlson, Hungary vs. Soros: Lupta pentru civilizație, susține că miliardarul și filantropul de origine maghiară George Soros „a petrecut zeci de ani ducând un... război politic, social și demografic în Occident”. Dar pe neașteptate una dintre țări a ripostat, spunea Carlson - și aceasta a fost Ungaria.
Portofoliul de active în continuă creștere al MCC include acțiuni la gigantul farmaceutic ungar Richter Gedeon și proprietăți valoroase în Ungaria, în Transilvania, România, și la Bruxelles. Recent, MCC a achiziționat un pachet majoritar de acțiuni la Universitatea privată Modul din Viena, iar grupul intenționează să înființeze un hub la Londra.
După anunțul lui Novak-Peterfy de a părăsi editura, scriitorul și poetul Matyas Dunajcsik, care stă la Berlin, a anunțat și el că părăsește Libri. El urma să publice în toamna viitoare la Libri o antologie de poezie.
La fel ca Novak-Peterfy, Dunajcsik a spus că îi pare rău că se desparte de colectivul editorial și are vorbe bune de spus despre relația pe care a avut-o cu Bence Sarkozy, directorul editurii Libri, și cu alți colegi. Cu toate acestea, spune el, nu poate suporta gândul că veniturile din cărțile sale vor merge direct către MCC, o instituție despre care afirmă că „sprijină propaganda de război rusă și retorica internațională de alt-dreapta, care atacă drepturile femeilor și acum a vizat minoritățile sexuale din care fac parte”.
Sub egida colegiului au fost publicate cărți precum Comedia genurilor: Cum vrea o ideologie absurdă să ne conducă viața, de Brigit Kelle și Rezistați, detransformați și dezintoxicați: Scoateți-vă copilul din cultul genului, de Maria Keffler.
Dunajcsik s-a referit în mod special la recenta sigilare în plastic a cărților considerate ofensatoare conform unei „legi pentru protecția copilului” adoptată în 2021 de guvernul Fidesz. În lumina noii legi, considerată o „lege homofobă” de către cei care i se opun, vânzătorii de cărți sunt obligați să sigileze în plastic cărțile care conțin teme sau personaje LGBT.
După ce cărțile sigilate au început să apară în librării, editorii maghiari au spus că reglementările sunt greu de respectat și, până acum, nu este clar cum vor fi implementate.
Cu toate acestea, Libri însăși a fost amendată recent cu 1 milion de forinți (aproximativ trei mii de dolari) pentru că a plasat o carte cu tematică LGBT în secțiunea pentru tineret a uneia dintre cele 57 de librării pe care compania le deține la nivel național.
Un alt important distribuitor de carte și proprietar al celui mai mare lanț de librării din Ungaria, Grupul Lira, a fost amendat din aceleași motive, dar cu o sumă mult mai mare: 12 milioane de forinți (în jur de 36 de mii de dolari).
Cele mai mari realizări literare care rezistă de-a lungul vremii s-au născut întotdeauna sub presiune și într-un context politic provocator, spune Sarkozy, responsabilul pe partea editorială al editurii Libri (nu și peste departamentul care se ocupă de distribuție și librării). Comentând pentru RFE/RL, el a dat exemple de autori maghiari și internaționali care au fost închiși și reduși la tăcere, dar care au produs totuși mari opere literare.
Activând de 20 de ani în industria editorială și cunoscut pentru pasiunea sa pentru literatură, Sarkozy spune: „Rolul meu nu este să educ societatea, ci mai degrabă să creez un mediu în care autorii de toate felurile își pot publica liber operele”. În ultimii 12 ani, au existat mai multe schimbări de proprietate dar acest fapt nu a afectat niciodată libertatea editorială sau profesionalismul, a adăugat Sarkozy, o declarație cu care mulți autori și personalul Libri sunt de acord.
Piața de carte din Ungaria a crescut în ultimii ani. Potrivit agenției IBISWorld, industria editorială a țării s-a extins în medie cu 15,7% pe an între 2018 și 2023, veniturile pentru 2023 fiind estimate de 1,3 miliarde de euro.
În calitate de principal editor de titluri maghiare și internaționale din regiune și un important retailer intern de cărți, Sarkozy a spus că Libri este o mașină bine unsă, care câștigă recunoaștere internațională și aduce profituri semnificative - și nu-și poate imagina că ar fi în interesul noilor proprietari să ruineze acest succes prin aplicarea agresivă a unei noi direcții ideologice.
Până acum, spune Sarkozy, i s-a promis că operațiunile de zi cu zi și managementul companiei nu se vor schimba.
Și, cel puțin, public, MCC spune același lucru. Comentând reacția negativă a multora față de noul său proprietar, compania susține într-o declarație trimisă prin e-mail către RFE/RL că își propune să continue edificarea portofoliului intelectual și profesional al instituției și să mențină o operațiune orientată către cerințele pieții.
„Ca una dintre cele mai mari instituții orientate spre talent din Bazinul Carpaților, MCC crede în viitorul cărții”, se spune în comunicat. Furtuna mediatică stârnită de autorii și jurnaliștii care-și exprimă îngrijorarea și preocuparea este motivată ideologic și complet nefondată, deoarece „MCC crede în libertatea cărții și a cunoașterii și în libertatea de exprimare”.
Sarkozy a spus că consideră că modul în care presa maghiară și internațională au relatat despre noii proprietari ai Libri este contraproductiv. El a adăugat că, în general, interesul pentru cărți și publicare este în scădere.
„Mi se pare suprarealist că unele ziare relatează despre această problemă, fără a scrie niciodată despre editarea de carte sau fără să aibă o secțiune dedicată culturii”, a spus el. În opinia sa, maghiarii sunt foarte deschiși către literatură de toate felurile. „Cititorii maghiari sunt ca un curcubeu”, a spus el. „Sunt diverși și cu mintea deschisă”.
Comparația sa ar putea fi o alegere proastă de cuvinte, deoarece tot mai multe videoclipuri de pe TikTok arată cărți cu tematică LGBT ambalate în plastic.
„Finanțarea ideologiilor iliberale prin vânzarea literaturii liberale este adevărata perversiune, nu sexul anal sau poveștile transgender”, spune poetul Dunajcsik. O pagină de meme de pe Instagram a creat imediat o versiune alternativă a logoului editurii Libri pe care scrie: Illibri.
Optimismul lui Sarkozy este considerat naiv de către alți profesioniști ai editurii. Anna David, editor la Magveto, o altă editură maghiară importantă, unde, de altfel, Sarkozy a lucrat câțiva ani, a fost mai puțin optimistă.*
„Până acum, guvernul Fidesz a stricat fiecare domeniu cultural în care a intrat, așa că este o naivitate pură să crezi că de data aceasta va fi diferit”, a declarat ea pentru RFE/RL. „Editarea și distribuția de carte a fost singura zonă culturală rămasă în Ungaria care funcționa într-un mod pur orientat spre piață, fără controlul guvernamental”.
David spune că situația este un motiv de îngrijorare, dar adaugă că acum este imposibil să știm care ar putea fi implicațiile. „Orice se poate întâmpla în Ungaria și ține doar de voința politică dacă va funcționa într-un mod care ar putea corupe piața sau va păstra lucrurile așa cum sunt”, spune ea. Alături de alți profesioniști ai editurii, ea afirmă că este îngrijorată de modul în care prezența unui astfel de capital centralizat ar putea duce la dezechilibru pe piața cărții.
Nici profesioniștii din domeniul editării de carte, nici cititorii maghiari nu par prea entuziasmați de chemările la boicot al editurii. Iar pentru așa-zișii scriitori din lista de mijloc care nu sunt superstarurile literare care scriu bestseller după bestseller, a-ți părăsi editorul este o decizie greu de luat. Până și Dunajcsik a spus că renunțarea la Libri este un lux pe care și-l permit doar cei al căror trai nu depinde în întregime de editură.
Unii literații din Ungaria speră că editorii independenți mai mici ar putea beneficia de pe urma acestei situații, fie de pe urma dezertării autorilor Libri către noi edituri, fie ca urmare a unui boicot public. Dar alții, precum Dunajcsik și Novak-Peterfy, spun că boicotarea Libri nu este suficientă, deoarece guvernul de la Budapesta nu susține doar cumpărarea cărților editurii.
Singura modalitate adevărată de a rezista trebuie să înceapă mai în profunzime, susține Dunajcsik. „Maghiarii care doresc schimbarea nu trebuie doar să-și schimbe obiceiurile de a cumpăra cărți, dar trebuie să se gândească și cum să îndepărteze acest grup corupt, mafiot de la conducerea țării”, a spus el.
„Ceea ce s-a întâmplat cu Libri este doar un mic pas în direcția pe care țara s-a îndreptat în ultimii 15 ani. De la o tânără democrație plină de speranță, plină de potențial, Ungaria este acum pe autostrada către fascism”.
