Pe 17 august 2023, Parlamentul adopta, cu votul a 54 de deputați ai partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), măsuri de simplificare a construcției cheiurilor temporare pe Prut și Nistru. Proiectul fusese propus de Vladimir Bolea, pe atunci ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, și susținut de vicepremierul pentru Infrastructură de la acea vreme, Andrei Spînu.
Ideea era prezentată ca un colac de salvare în plină criză logistică regională, generată de invazia militară pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Într-un interviu acordat Europei Libere în acea perioadă, Bolea declara că primele cheiuri pe Prut vor fi construite până în toamna lui 2023, pentru a facilita, inclusiv, tranzitul cerealelor ucrainene, dar prioritate, spunea el, urmau să aibă agricultorii moldoveni.
Ministrul estima atunci că transportarea mărfurilor pe râu ar costa doar 13-15 euro per tonă, față de 45-60 de euro – pe șosele.
O lună mai târziu, în septembrie 2023, vicepremierul Andrei Spînu a prezentat Planul de reconstrucție a infrastructurii Republicii Moldova, care prevede, între altele, transformarea râurilor Prut și Nistru în artere navigabile.
Cu ambarcațiunile în parcare
Imediat după aprobarea legii, cel puțin trei companii au depus dosarele cu actele necesare pentru a deschide cheiuri temporare, dar acestea s-au pierdut în hățișurile birocratice.
Răspunsurile formale primite de companii au trădat o „rezistență instituțională sistemică”, a spus Europei Libere Iurie Rija, directorul Asociației exportatorilor și importatorilor de produse agricole și cerealiere „Agrocereale”, din care fac parte două dintre aceste companii – KrisVal și Agrostoc.
KrisVal, de exemplu, voia să deschidă un chei temporar lângă satul Cîșlița-Prut, din raionul Cahul, și a cumpărat trei nave comerciale de dimensiuni mici: două, cu o capacitate de 1.100 de tone și una, de 600 de tone.
„Acum, firma nu are ce face cu ele. Îi generează doar cheltuieli, pentru că le ține în parcare, în România. Inițial, am avut un dialog bun cu autoritățile, dar apoi au apărut diferite obstacole”, afirmă Rija.
Potrivit lui, unor companii li s-a cerut să realizeze studii de impact asupra mediului, care sunt foarte costisitoare, dar nu li s-a oferit nicio garanție că, după ce vor face aceste investiții, le vor fi aprobate solicitările.
O serie întreagă de avize
Procedura de autorizare a unui chei temporar este complexă. Utilizarea terenului este limitată prin lege la cel mult 60 de zile, cu obligația de a readuce solul la starea inițială, dar pentru a primi undă verde, e nevoie de avize cumulate – de la Agenția Navală, Poliția de Frontieră, Serviciul Vamal, Administrația Națională, „Apele Moldovei”, Agenția de Mediu și „Moldsilva”.
Într-un răspuns oferit în scris Europei Libere, Agenția Navală a precizat că este responsabilă doar de securitatea navigației și că a emis avize favorabile la trei solicitări, pentru sectorul inferior al Prutului (km 3,4 - 8,4), între Cahul și Giurgiulești.
La rândul său, „Apele Moldovei” spune că examinează anual câte două-trei solicitări și că rolul ei se limitează la verificarea fâșiilor de protecție riverană și a infrastructurii hidrotehnice. Agenția Navală ar trebui să colecteze toate avizele în numele solicitantului, susține Cătălin Burghelea, director adjunct interimar la „Apele Moldovei”.
Solicitat de Europa Liberă, fostul vicepremier pentru Infrastructură, Andrei Spînu, a spus că, în mandatul său, s-au făcut eforturi pentru înlăturarea blocajelor, dar își amintește că au apărut probleme de natură tehnică și geostrategică.
„Prutul este un râu de frontieră. În potențialele locuri pentru cheiuri trebuiau amenajate și puncte de vămuire și, în plus, erau solicitări pentru zone protejate, unde se cereau studii de impact asupra mediului”, povestește Spînu.
Iar șeful Agenției de Mediu, Nicu Belitei, care a condus în trecut „Apele Moldovei”, a explicat Europei Libere că cererile depuse în 2023 și 2024 au fost respinse, inclusiv, după ce partea română s-a pronunțat împotrivă în discuțiile legate de deschiderea căilor de acces. Două locații vizate erau date în arendă de „Moldsilva” și arendașii au refuzat să le cedeze.
Ce prevede legea?
Legea cu privire la cheiurile provizorii permite ca acestea să fie amenajate pentru cel mult două luni, fără să fie construcții capitale. Ea stipulează procedurile de sosire, de înregistrare și de plecare a navelor și cum au loc operațiunile de încărcare și de descărcare a mărfii.
Și Prutul și Nistrul sunt râuri de frontieră, astfel că spațiul acvatic se stabilește pentru fiecare chei în parte, calculat de la malul stâng până la linia convențională a frontierei de stat a R. Moldova – în cazul râului Prut, și până la mijlocul șenalului navigabil – în cazul fluviului Nistru.
Legea stabilește clar că, pe cele două râuri, o fâșie de teren de 30 de metri poate fi utilizată pentru navigație și amenajarea cheiurilor temporare.
Expertă: „O lege nechibzuită” și „inaplicabilă”
Legea adoptată în 2023 a stârnit din start îngrijorările ecologiștilor, deoarece permitea și extragerea nisipului și prundișului din albiile râurilor, ceea ce, în opinia lor, ar dăuna ecosistemelor. Legea interzice, însă, comercializarea sedimentelor extrase.
Fostă ministră a Mediului și ex-consilieră prezidențială pe probleme de mediu în anii 2022-2024, Iuliana Cantaragiu, a explicat Europei Libere de ce legea a fost inaplicabilă de la bun început.
„A fost ideea domnilor Bolea și Spînu, care visau la o explozie a exporturilor, dar nu înțelegeau ce înseamnă un râu. S-au încăpățânat să facă Prutul navigabil, deși le spuneam și eu, și alți colegi din Guvern că acolo nu este suficientă apă. Trebuie făcute permanent decolmatări, pentru a asigura șenalul navigabil, așa cum se face în portul Giurgiulești. Nivelul apei diferă de la o perioadă a anului la alta și ne confruntăm adesea cu crize hidrologice”, spune Cantaragiu.
Potrivit ei, Nistrul are un debit mai mare decât Prutul, dar nu mai este navigabil de multă vreme tocmai din cauza nivelului scăzut al apei și a costurilor mari pe care le-ar presupune curățarea și adâncirea albiei.
Specialiștii de mediu au dat atunci avize negative pentru legea cheiurilor temporare, pe care fosta ministră o consideră „nechibzuită” și „ruptă de realitate”.
În trecut, rețeaua internă de navigație a R. Moldova asigura transportarea a circa un milion de tone de mărfuri anual.
Revitalizarea transportului naval intern este stipulată în Strategia de Mobilitate 2030, precum și în documentele pregătite pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană.
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a spus Europei Libere că analizează o „abordare etapizată” și integrarea transportului fluvial în lanțurile logistice conectate la Portul Giurgiulești.
Între timp, pentru agenții economici deschiși, inclusiv, să excaveze depunerile de pe fundul râurilor din contul lor, proiectul cheiurilor temporare rămâne doar o lege moartă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
