Odată cu startul oficial al campaniei electorale, au început și dezbaterile televizate între candidați. Ele trebuie să aibă un anumit format reglementat de lege. Cum au decurs primele asemenea dezbateri? Corespondenta Europei Libere a discutat cu câțiva observatori ai presei.
„Confuzie” – acesta este cuvântul care ar caracteriza începutul campaniei pentru parlamentarele din februarie, cred mai mulți comentatorii cu care am stat de vorba îndeosebi despre primele dezbateri televizate. În primul rând, din cauza regulamentului stufos de care trebuie să țină cont jurnaliștii care sunt obligați să organizeze aceste emisiuni. Spre deosebire de alți ani, nimeni nu are dreptul sa refuze sa găzduiască confruntările electorale. În al doilea rând, pe comentatori îi nemulțumește comportamentul mai degrabă diletant, spun ei.
Deşi, la prima vedere, perdanții unei asemenea situații sunt înșiși candidații, de fapt, cei care pierd sunt alegătorii, care vor merge la vot fără a ști cât de raționale sunt promisiunile concurenților electorali, crede analistul și consultantul politic Igor Volnițchi.
„Din ceea ce se vede deja la această etapă, candidații în continuare abordează cu o seriozitate scăzută dezbaterile electorale, modul în care se pregătesc ei de acestea spune totul. Pe de altă parte, vorbeam și despre acea derută pe care o implică sistemul electoral mixt și ea deja e sesizată chiar și în comportamentul celor care sunt responsabili direct de organizarea, de moderarea dezbaterilor. Am avut chiar și unele discuții într-un mod privat cu cei implicați în organizarea dezbaterilor și ei tot au avut multe întrebări, deoarece, repet, e o derută impusă de noile condiții în care se desfășoară alegerile în Republica Moldova.”
Listele electorale sunt împânzite de mulți candidați, care au scopul mai degrabă să-i inducă în eroare pe alegători, decât să-i informeze despre viitorii deputați care îi vor reprezenta în Parlament.
Directoarea săptămânalului de investigații „Ziarul de Gardă”, Alina Radu, crede că această zăpăceală a fost creată intenționat. Astfel poate fi explicată și decizia unora de a trimite la televiziuni reprezentanți ai formațiunilor în locul candidaților propriu-ziși:
„Deci în timp ce pe rețele sociale sau pe undeva sutele de mini-candidați fac un fel de gălăgie, granzii corupți își fac treaba. Iar noi, jurnaliștii, suntem deseori într-un mod fals atrași în această activitate de a-i monitoriza pe cei care fac gălăgie mare și să nu ne mai ajungă timp și forțe să ne uităm la cei care umblă cu săcușorul cu sfeclă și cu hrișcă pe la tanti Maria și nenea Vasile.”
Până pe 24 februarie, alegătorii vor asista la o caravană a promisiunilor electorale, pe care nu vor avea cum să le treacă prin sită, crede cercetătorul media Victor Gotișan. Concluzia sa, după ce a urmărit primele dezbateri televizate, e că o bună parte din candidați au încălecat populismul și lansează fără jenă făgăduieli lipsite de acoperire financiară.
„E mai degrabă un fel de gâlceavă sau polifonie politică, în care se urmăresc lovituri sub centură, dar nu discuții punctuale cu problemele societății și soluții pentru acestea. Revenind la dezbateri, mi-aș dori ca acestea să se axeze pe probleme și cum se pot depăși acestea. Cu soluții reale, calculabile, nu de poveste. Deci, candidații trebuie să le vândă oamenilor soluții la problemele lor, dar nu gogoși. […]
Eu ca alegător, dar și ca o recomandare pentru toți ceilalți alegători, este să voteze, după ce au analizat critic ideile unor persoane reale, care acceptă confruntarea, dezbaterea. Altfel, ni se creează impresia că cei care nu acceptă dezbaterile, fie nu ne respectă, fie au de ascuns ceva de noi. Iar asta trebuie să se reflecte în buletinul nostru de vot cât vom merge la alegeri.”
Concluzia observatorilor cu care am stat de vorbă e că scrutinul din acest an reprezintă un examen cu bătaie lungă, pentru că politicieni vor trebui să probeze utilitatea sistemului mixt de alegere a parlamentului sau dimpotrivă inoportunitatea reformei impuse contrar recomandărilor Uniunii Europene.
