Grigore Rotari din satul Gornoe, raionul Strășeni, avea 61 de ani și a lucrat o viață la cariera de piatră, iar în ultima perioadă era paznic. Acum 11 ani, fusese diagnosticat cu cancer de prostată. Ulterior, în 2017, a fost diagnosticat cu hepatită C. Urmase un tratament strict, care a stopat infecția, spune fiul acestuia, Tudor Rotari, care ne-a relatat întreaga poveste.
În anul 2020, Grigore Rotari s-a îmbolnăvit de Covid și asta i-a agravat starea de sănătate. De atunci, devenise pacientul permanent al gastroenterologului. În martie 2024, a făcut prima criză hemoragică (voma sânge) și a fost internat de urgență la Spitalul Clinic Republican.
„Atunci medicii ne-au spus că singura soluție ca să-l salvăm este un transplant de ficat de la un donator viu”, povestește Tudor Rotari, care s-a oferit să fie donator pentru tatăl său.
Fiul urma să facă o serie de investigații și să pregătească dosarul de donator. „De fiecare dată când trebuia să facem o investigație, ni se sugera să mergem la Repromed, că acolo sunt cei mai mulți specialiști și cele mai performante aparate medicale”, spune Tudor.
Repromed este o clinică privată din Chișinău, fondată și condusă de chirurgul Adrian Hotineanu, care urma să-l opereze pe Grigore Rotari la Spitalul Clinic Republican. Tudor spune că o singură tomografie computerizată efectuată acolo a costat 7.000 de lei. „Eram gata să facem investigații la privat ca să nu pierdem timpul”, explică acesta.
- Te-ar putea interesa și: Legalitatea activității unui spital privat, pusă la îndoială de ministra Sănătății
A doua etapă pe care trebuia să o urmeze Grigore Rotari era să se înscrie în lista de așteptare pentru transplant. Nu a ajuns însă pe listă. Rândul pentru programarea la medicul hepatolog responsabil de listă era lung și l-ar fi ajuns în aproximativ o lună.
„Dacă mă duceam fără rând, mă întreba ce fac acolo. Omul era în spital și murea, iar hepatologul mă trimitea să fac programare, care era peste o lună. Îmi spunea că nu mă poate ajuta cu nimic și mă trimitea la medicul de familie, pe care nu îl avem în sat”, afirmă Tudor.
Între timp, tatăl lui a mai avut o hemoragie internă și a fost internat, din nou, la terapie intensivă, dar a fost transferat într-un salon obișnuit peste două zile.
„Tata a făcut și un atac cerebral ischemic, era inadecvat, dar l-au adus în secție, când el nu era pacient de secție”, spune Tudor.
I-a întrebat pe medici de ce nu intervin, pentru că tatăl său ajunsese să nu recunoască pe nimeni. „Știți cât costă o zi în terapie intensivă?”, ar fi fost răspunsul. I-a spus atunci medicului de gardă că este gata să plătească, dar i s-a sugerat că a înțeles greșit.
„Ne-au purtat patru luni pe drumuri ca să ne spună că nu se poate”
Tudor susține că, numai după ce a făcut gălăgie, tatălui lui i s-a făcut o tomografie computerizată și s-a depistat că suferise un atac cerebral. Peste patru zile, bărbatul a fost externat. Fiul a fost trimis cu toate analizele tatălui la Institutul Oncologic, iar specialiștii de acolo l-au trimis la alte investigații.
„Le-am făcut cu bani, pentru că altfel trebuia să stăm în rând. Până la urmă, mi-au zis că are o recidivă primară a cancerului și că nu pot să îi facă transplantul de ficat. Ne-au purtat patru luni pe drumuri ca, într-un final, să ne spună că nu se poate. Atâta timp cât el era transportabil, noi puteam să îl ducem la o clinică în Turcia sau Germania. Am discutat și cu unii, și cu alții”, spune Tudor Rotari.
Starea de sănătate a tatălui său se înrăutățea pe zi ce trece, urma să i se facă o paracenteză (extragere a lichidului din cavitatea abdominală), însă nu a mai fost efectuată. „Domnul Hotineanu era permanent în deplasări, trebuia să îl aștepți câte două săptămâni. Toți spuneau: «Îl întrebăm pe Adrian Vladimirovici ce trebuie să facem mai departe». Nimeni nu își asuma responsabilitatea”, spune fiul.
Pe 21 iulie, Grigore Rotari a făcut o altă hemoragie internă și a ajuns iar la terapie intensivă. „Vomita sânge și medicii nu știau ce să facă. Ei nu știau cum să îi bage sonda să oprească hemoragia. Asta e o procedură foarte dureroasă”, povestește Tudor Rotari. Potrivit lui, din acea clipă, starea tatălui său s-a înrăutățit de la oră la oră și pe 24 iulie acesta a decedat.
Transplant – la stat, investigații – la privat
L-am întrebat pe chirurgul Adrian Hotineanu, care conduce singura echipă care face transplanturi de ficat în Moldova, dacă este adevărat că potențialii donatori de organe sunt trimiși la clinica lui privată pentru investigații. Medicul ne-a confirmat că anumite investigații se fac contra plată la Repromed, întrucât la spitalul de stat nu ar exista aparatul necesar.
Mai exact, potrivit lui Hotineanu, ar fi vorba de un computer tomograf în regim de volumometrie – „unic în țară pentru tumori hepatice și prin care se determină volumul ficatului, cu tehnologie unică, cu doi specialiști unici din țară, angajați și pregătiți de Repromed”.
„Alte investigații la donatori nu facem”, ne-a răspuns chirurgul printr-un mesaj. El a mai explicat că Grigore Rotari avea contraindicații de a fi transplantat, având o patologie oncologică despre care familia lui ar fi știut încă „din mai-iunie”.
Am întrebat administrația Spitalului Clinic Republican dacă deține un astfel de aparat și dacă e la curent că pacienții sunt trimiși la Repromed pentru investigații. Până la publicarea acestui articol, nu am primit niciun răspuns.
Același medic a operat-o la Repromed pe o tânără din Chișinău care a murit după două luni. Familia ei acuză că operația bariatrică i-a provocat decesul, dar Hotineanu respinge acuzațiile. O anchetă este în curs.
De asemenea, am întrebat responsabilii de la Agenției de Transplant dacă un pacient în stare gravă trebuie să fie pus pe lista de așteptare sau poate să fie operat de urgență.
„Legea spune că pacientul, chiar și având un donator, trebuie să fie inclus în lista de așteptare. Fiecare caz este diferit. Echipa trebuie să evalueze atât recipientul, cât și donatorul. Nu ne putem permite să scăpăm ceva. Nu ne dorim ca donatorul să vină sănătos și să plece cu probleme de sănătate”, a spus Europei Libere directorul Agenției de Transplant, Grigore Romanciuc.
Anul trecut, în R. Moldova s-au făcut doar trei transplanturi, dintre care două de ficat și unul renal. În ultimii 3 ani, odată cu pandemia de Covid-19, numărul de transplanturi de organe a fost în scădere. În 2022, 20 de oameni au murit în așteptarea unui transplant. Specialiștii explicau că nu sunt suficienți donatori, nici vii și nici în moarte cerebrală.
Pe 6 august, Tudor Rotari a depus o petiție la Ministerul Sănătății în care acuză medicii de la Spitalul Republican că au tergiversat „nejustificat” procesul timp de patru luni, „din cauza absențelor frecvente” ale medicilor Adrian Hotineanu și Natalia Taran, hepatologul responsabil ca un pacient să ajungă în lista de transplant.
De asemenea, Rotari acuză medicii de „neglijență în efectuarea procedurilor esențiale, lipsă de empatie, comportament neprofesionist și proceduri inadecvate pentru consultații și investigații”, solicitând Ministerului Sănătății să facă o investigație detaliată a cazului.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
