Linkuri accesibilitate

Cum se poate redresa economia în urma impactului pandemiei și coronavirusului?


Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului analitic Expert-Grup

Seceta din vară și coronavirusul au un impact dur asupra economiei.

În primele trei trimestre, Republica Moldova înregistrează o diminuare a Produsului Intern Brut de peste 8%, arată datele centralizate de Biroul Național de Statistică, iar unii experți estimează că la final de an va constitui 7 -7,5%. Descreșteri se înregistrează la toate capitolele, iar economia afectată de criza generată de pandemia de coronavirus, suprapusă peste efectele secetei din acest an, are nevoie de măsuri de stimulare, pentru a nu se adânci și mai mult și a genera creșterea șomajului, susține directorul executiv al Centrului analitic Expert-Grup, Adrian Lupușor.

Cum se poate redresa economia în urma impactului secetei și coronavirusului?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:58 0:00
Link direct

Adrian Lupușor: „Este o scădere determinată de suprapunerea a două crize destul de semnificative. În primul rând, este impactul pandemiei și, în al doilea rând, este impactul secetei. Evident că în aceste condiții Republica Moldova înregistrează una din cele mai puternice scăderi economice de la independență, de altfel este o dinamică economică care se înscrie și în tendințele din regiune, cam toate țările din regiune suferă șocuri similare. Calculele, după cum vedem, arată că impactul net al pandemiei este estimat la circa 7,6 miliarde de lei pentru trimestrul doi și trimestrul trei, atunci când s-au aplicat restricțiile antipandemice, iar până la final de an noi totuși ne așteptăm ca prognoza Expert Grup făcută la începutul anului să se materializeze și ne așteptăm la circa 7-7,5% scădere a Produsului Intern Brut pentru tot anul, o scădere care va fi cauzată de reducerea activității economice, care va duce la reducerea veniturilor, reducerea consumului, reducerea investițiilor private, reducerea exporturilor.”

Protestele agricultorilor, 15 decembrie 2020
Protestele agricultorilor, 15 decembrie 2020

Europa Liberă: Dar autoritățile, chiar recent am văzut declarații la nivel de prim-ministru, președinte care spuneau, în ciuda dificultăților economice, s-a reușit acumularea resurselor la bugetul de stat, adică cumva au un soi de optimism moderat, deși situația arată un pic altfel în datele statistice.

Adrian Lupușor: „Datele statistice cu privire la situația bugetară într-adevăr nu sunt dramatice. Și aici vreau să remarc activitatea destul de bună a Fiscului în această situație de criză, pentru că această dinamică dramatică a Produsului Intern Brut totuși nu s-a reflectat într-o dinamică la fel de dramatică asupra finanțelor publice. Noi avem o scădere pe majoritatea liniilor de încasări bugetare, dar acea scădere nu este una catastrofală. La capitolul încasărilor din contribuțiile de asigurări sociale și medicale care, evident, au avut de suferit în rezultatul reducerii salariilor la multe întreprinderi și disponibilizărilor sau trecerii în șomaj tehnic a multor angajați. Deci, la acest capitol, impactul net al pandemiei noi estimăm la circa un miliard de lei, dar în același timp pentru celelalte impozite, de exemplu, impozitul pe venitul al persoanelor fizice sau persoanelor juridice impactul pandemiei nu a fost atât de dur, atât de dramatic. La fel și în ceea ce ține de impozitele indirecte, impactul poate fi totuși depășit.”

Europa Liberă: Înțeleg că cea mai mare parte a acestui impact, de fapt, cade pe umerii antreprenorilor. Aici e de așteptat ca în perspectivă să se reducă din entuziasmul lor de a face investiții?

Cele mai vulnerabile se dovedesc a fi întreprinderile micro și întreprinderile mici

Adrian Lupușor: „Într-adevăr, criza a avut efecte disproporționate asupra diferitelor categorii de populație și firme. Cele mai vulnerabile se dovedesc a fi întreprinderile micro și întreprinderile mici care, pe de o parte, nu au acces suficient la sursele de finanțare, fie nu au gaj, fie nu au istorii de creditare și nu au posibilități să se adapteze crizei, nu au sisteme de management bine puse la punct care să permită să facă față crizei și întreprinderile mici se confruntă cel mai mult cu efectele pandemiei.

În același timp, în ceea ce ține de populație, constatăm că cel mai mult a scăzut rata de ocupare în cazul femeilor, femeile sunt mai puternic afectate decât bărbații, au fost afectați tinerii și angajații cu vârste înaintate, deoarece anume aceste categorii de populație s-au dovedit a fi cele mai expuse concedierilor sau reducerii orelor de lucru și salariilor, s-a dovedit a fi afectată acea populație din mediului urban, unde rata de ocupare a scăzut cel mai mult, la fel și salariile.

În sectorul agricol, HoReCa, transporturi și comerț intern se constată cele mai drastice reduceri de salarii în termeni reali și în aceste sectoare la fel și nivelul salariilor este unul din cele mai mici comparativ cu alte sectoare, cam circa 60 la sută din media salariului mediu pe economie, și asta înseamnă că criza, cel mai probabil, va afecta angajații cu venituri mici, care sunt cel mai mult expuși riscurilor de sărăcie, și probabil vor crește și inegalitățile dintre săraci și cei cu venituri mai mari.”

Europa Liberă: Dvs. aveți și propuneri pentru autorități de a face ceva ca să diminueze din impactul crizei generate de COVID, chiar aveți o estimare că și în următorul an ar fi undeva în jur de un miliard de euro impact real asupra creșterii economiei și că autoritățile ar trebui cumva să intervină în această chestiune pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii. Ce anume ar trebui să facă, pentru că se vorbește de foarte mult timp, iată că vedem parlamentul în exercițiu de adoptare a bugetului, guvernul deocamdată a ignorat multe din propunerile ce vizează aceste întreprinderi mici și mijlocii. Mai este loc de a interveni aici sau totuși s-a intrat pe panta descendentă și antreprenorii din acest segment cumva sunt lăsați de sine stătător să-și rezolve problemele?

Adrian Lupușor: „Cu siguranță este spațiu pentru a extinde măsurile anticriză. Într-adevăr, noi estimăm că impactul pandemiei va fi de circa un miliard de euro și măsurile anticriză ar trebui să vină și să compenseze aceste pierderi și să pregătească terenul pentru relansare. Măsurile ar trebui să fie la fel în proporții de circa 20 de miliarde de lei, bani care pot fi acumulați prin creșterea emisiunilor de valori mobiliare de stat, prin emisiunea de euroobligațiuni și prin valorificarea mai eficientă a suportului financiar oferit de către donatori. Aceste măsuri nu sunt fantasmagorice, ele sunt fezabile, ele sunt implementate și de alte țări comparabile cu Republica Moldova și guvernul trebuie să fie mai activ pe dimensiunea aceasta de a mobiliza resursele necesare, pentru că Moldova are posibilități, noi avem o rată de îndatorare destul de mică, aceasta ne permite să mobilizăm resurse din afară.

Cum aceste resurse urmează să fie utilizate? Deci, în primul rând, este necesar de a implementa măsuri de suport imediat în special întreprinderilor mici care se confruntă cu o criză de lichidități prin garantarea creditelor pentru nevoi urgente și sunt necesare măsuri pentru a menține locurile de muncă. Aici sunt diverse opțiunile politice, cele mai optimale, conform experienței altor țări, mecanismele de compensare a timpului de muncă care a fost redus, adică angajaților la care li s-au redus orele de muncă sau care au fost trimiși în concediu neplătit, aceste venituri pierdute să fie compensate în proporție de circa 70 la sută din veniturile precedente, evident cu respectarea anumitor limite.

Aceste scheme de suport vin să fie evitată o creștere în lanț a concedierilor, deoarece aceasta va alimenta aspectul bulgărelui de zăpadă și criza ar putea să devină și mai gravă dacă se transformă într-o creștere a ratei șomajului.

În toate țările din regiune deja se implementează pachete de măsuri anticriză ambițioase în proporție de la 5 la 10% din Produsul Intern Brut. Pentru comparație, Republica Moldova în acest an a planificat circa 2% din Produsul Intern Brut, iar dacă calculăm doar suportul pentru firme și populație în contextul pandemiei, acest suport este de circa 1% din Produsul Intern Brut. Deci, Moldova investește în măsurile anticriză de minimum cinci ori mai puțin decât țările din regiune, ceea ce evident nu-i permite țării să facă față acestei crize.”

XS
SM
MD
LG