Șapte localități din Republica Moldova au primit astăzi granturi europene în valoare totală de peste 2,6 milioane de euro ca să creeze condiții pentru dezvoltarea mediului de afaceri și noi locuri de muncă. Cum își propun primarii acestor localități să investească acești bani aflați din relatarea Dianei Răileanu:
Lipsa locurilor de muncă, locuitori care abia așteaptă să plece peste hotare și infrastructură insuficientă pentru a motiva antreprenorii să facă investiții: așa descriu pe scurt majoritatea primarilor problemele cu care se confruntă localitățile pe care le conduc. Ion Cărpineanu de mai mulți ani este primar localitatea Cărpineni, cea mai mare din raionul Hâncești, atât după numărul de locuitori, dar și suprafața pe care se întinde. Din cauza pandemiei de COVID-19 tot mai mulți săteni, rămași fără un loc de muncă peste hotare, revin acasă și vor să se implice în crearea de noi afaceri și locuri de muncă. Primarul Cărpineanu constată că localitatea le oferă prea puțin când vine vorba de infrastructură, prin urmare, cu banii europeni își propune să creeze condiții mai bune pentru oamenii de afaceri:
„Am înțeles că procesele tehnologie sunt mai scumpe în mediul rural din cauza faptului că nu sunt oameni instruiți în domeniul afacerilor. Împreună cu mediul de afaceri din localitate am decis să aplicăm la acest proiect pentru a crea un centru de consultanță în afaceri. Ne dorim să creăm instrumente care vor facilita și vor ieftini procesele tehnologice în afacerile de la țară. În special vom ajuta noile afaceri, vom crea și vom instrui oameni care vor oferi servicii mai calitative și mai ieftine pentru afacerile din localitățile rurale.”
Programul prin intermediul căruia cele șapte primării vor primi în următorii ani peste două milioane de euro este multiplicat în țările din cadrul Parteneriatului Estic, program al Uniunii Europene de sprijinire a mai multor țări foste sovietice, inclusiv Republica Moldova. Primarul de Căușeni, Anatolie Donțu, aflat la primul mandat, spune că și-ar dori în următorii ani să sprijine mai activ agricultorii din localitate. Iată de ce banii oferiți de Uniunea Europeană vor fi investiți într-un frigider uriaș, în care producătorii din satele megieșe să poată păstra cât mai mult timp fructele și legumele cultivate:
„Este un scop pentru ca să oprim acasă cetățeanul pentru ca el să facă o activitate sau un business care l-ar ține acasă și să nu plece peste hotare. Acesta e scopul principal al unui primar. Vrem să facilităm crearea unui frigider care va ajuta agricultorii la prima etapă, ca ei să poată dezvolta afaceri acasă, la ei. Nu în zadar au fost făcute investiții în partea primarilor.”
Pentru a fi în pas cu evoluțiile economice, localnicii de la Șoldănești, în frunte cu primarul Alexandru Tinica, vor să construiască o piață modernă, în care să fie și o hală pentru carne și lactate. Ei speră astfel să poată atrage cumpărătorii pentru care Bălțiul e prea îndepărtat pentru a face cumpărăturile săptămânale. Un recent studiu al Institutului „Viitorul” arată că mai mult un sfert din populația R. Moldova ar părăsi țara pentru totdeauna. Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mazeiks, spune că scopul sprijinului european de peste 2 milioane de euro este inclusiv susținerea localităților pentru ca oamenii să-și vadă viitorul acasă.
„Dezvoltarea economică regională este una din prioritățile principale pentru Uniunea Europeană, inclusiv și din perspectiva cooperării cu țările partenere. Crearea locurilor de muncă la nivel local, generarea de oportunități economice în regiunile Republicii Moldova reprezintă cheia pentru îmbunătățirea nivelului de viață a cetățenilor. Acesta este și motivul pentru care Uniunea Europeană a acordat un sprijin de 2,65 milioane euro în beneficiul cetățenilor din aceste 7 regiuni ale Republicii Moldova”.
În aceste zile, au fost premiate mai multe localități ai căror cetățeni dau dovadă mai ales de activism civic. Satul Feștelița, bunăoară, a devenit primul din țară inteligent din punct de vedere energetic. Ce înseamnă acest lucru? Că cele mai importante instituții – primăria, gimnaziul, casa de cultură și grădinița din sat sunt independente energetic, adică au lumină datorită panourilor fotovoltaice și se încălzesc cu cazane pe biomasă.
