Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă constată într-un nou raport de monitorizare că mai multe autorități publice evită să se conformeze cerințelor de transparență a achizițiilor publice și nu țin cont de opiniile formulate de reprezentanții societății civile. Experții notează că noua lege privind achizițiile publice nu a soluționat problemele ce țin de evaluarea defectuoasă a ofertelor și avantajarea intenționată a unor agenți economici în cadrul licitațiilor.
Achiziții aranjate, probate de specificațiile tehnice ale unui anume model de mașină sau produs trecute în solicitările semnate de autorităților publice - asta au descoperit observatorii Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă. Președinta asociației, Olesea Stamate, spune că frecvența mare a acestor situații confirmă bănuiala experților că la mijloc ar fi achiziții trucate și nu doar simple coincidențe sau gafe inofensive. Alteori, spune experta, activiștii au participat la ședințe de evaluare a ofertelor, doar că procesul-verbal de desemnare a câștigătorului era deja gata, decizia fiind luată după cortină, în lipsa observatorilor din mediul neguvernamental.
Olesea Stamate mai atestă prezența unor oferte fabricate în cadrul proceselor de achiziții, pentru a se mima competiția în cadrul licitației:
„De exemplu, din cinci oferte care au fost depuse, trei oferte au fost descalificate pentru diverse motive, rămân două oferte și ambele oferte sunt ale aceleiași persoane, doar că într-un caz persoana acționează pe bază de patentă, și în alt caz persoana acționează ca președinte al asociației obștești care depune oferta. Și de fapt, ca și cum alegem din două oferte dar de fapt este una și aceeași ofertă, doar că prețul este diferit, făcut așa să câștige cine trebuie.”
Lipsa unor concursuri veritabile este semnalată mai ales în cazul achizițiilor de produse alimentare pentru instituțiile școlare din capitală. Piața acestor servicii funcționează în felul următor: există cinci întreprinderi municipale care prestează servicii de alimentație și fiecare și-a adjudecat un sector al Chișinăului, în care este mereu unicul participant la licitații, susține Ala Revenco, președinta Asociației „Părinți solidari”. Răspunsul autorităților municipale în acest caz este că ele nu pot condiționa participarea unor alți agenți economici în cadrul procesului de achiziții.
Ala Revenco notează însă că nu doar acest lucru ii pune în gardă pe experți, dar și faptul că se organizează foarte multe achiziții de valoare mică, în care autoritatea are dreptul sa încheie contracte fără a să organizeze licitații:
„Este foarte evident faptul că aceste achiziții sunt fragmentate în mod special pentru ca ele să poată fi date agenților economici convenabili, care cred că răsplătesc în modul cuvenit autoritatea contractantă, că altfel nu avem explicații de ce ar fi necesare și nu s-ar face o achiziție mare, transparentă, în care să poată participa oricine și să putem avea cel mai bun preț și cea mai bună calitate.”
Experții constată că deși au fost cazuri în care descalificarea unor agenți economici din competiție a fost lipsită de argumente temeinice, aceștia au evitat să depună contestații. Agenția nou creată de soluționare a contestațiilor primește cereri din septembrie anul trecut și așa cum spune directorul instituției, Viorel Moșneaga, cazurile soluționate arată că nu doar autoritățile contractante greșesc, dar și agenții economici:
„Contestarea nu trebuie să fie nici o bâtă în mâna agentului economic și nici o sperietoare pentru autoritatea contractantă. Trebuie să fie un proces normal, perceput ca atare de către toate părțile implicate. Este un proces care trebuie să scoată la iveală niște adevăruri, niște probleme care urmează a fi soluționate, și ele pot fi soluționate doar cu eforturi comune.”
Viorel Moșneaga pledează pentru instruirea autorităților publice, ca în consecință cererile de oferte să fie formulate cât mai obiectiv și corect. Este și o doleanță a celor din mediul neguvernamental care califică drept greșeală faptul că Agenția Achiziții Publice nu mai verifică anunțurile și invitațiile de participare la licitații întocmite de autorități. Activiștii care monitorizează achizițiile consideră că și ei ar trebui să poată depună contestații, lucru care ar putea spori și interesul altor cetățeni și activiști să participe la monitorizarea cheltuirii banilor publici.
