Mai mulți părinți din capitala Moldovei Chișinău solicită Primăriei să le dea dreptul să verifice felul în care sunt hrăniți copiii în grădinițe. Organizația obștească Părinți solidari au înmânat luni o petiție viceprimarului Nistor Grozavu în care s-au plâns că, în plin sezon de fructe și legume, copiii sunt hrăniți doar cu terciuri şi lactate. Ei s-au mai arătat nedumeriți că soluțiile propuse după scandalul alimentelor de proastă calitate furnizate în grădinițe și școli au fost date uitării. Ce șanse sunt ca grupul de lucru creat de Primărie să nu repete aceeași soartă, a căutat să afle Diana Răileanu:
După ce anul trecut s-a produs scandalul mediatic cu alimente alterate trimise la gradiniţe, mai mulţi părinţi au început să monitorizeze pe cont propriu calitatea bucatelor. O perioadă lucrurile s-au ameliorat, iar meniul copiilor era variat, spune preşedinta organizaţiei obşteşti Părinţi solidari, Ala Revenco, care constată cu regret însă că astăzi alimentaţia în grădiniţe a devenit din nou sărăcăcioasă:
„Ceea ce se face, de fapt, noi presupunem fie este o rea voinţă, fie că este o lipsă de responsabilitate, fie că este o lipsă de control sau toate împreună şi în final noi avem copii hrăniţi zi de zi, săptămână de săptămână, lună de lună nesănătos. Norma de făinoase depășește peste o sută de procente ceea ce ar trebui să fie conform meniului model, iar fructele şi legumele sunt o raritate. Noi, în grădiniţa noastră, primeam o banană pe săptămână în mijlocul verii. Oare asta este o alimentaţie bună pentru copii”.
Autorităţile nu sunt la prima promisiune că vor îmbunătăţi calitatea alimentaţiei în şcoli şi grădiniţe. În vara anului trecut, Ministerul Sănătăţii anunţa că a elaborat meniuri variate. Între altele, noul regim prevedea că două zile pe săptămână copii vor primi peşte şi alimente dietetice, iar majoritatea urmau să consume fructe, legume şi apă filtrată.
La nici jumătate de an de la punerea în practică a acestor meniuri, CNA a arestat mai mulţi agenţi economici şi funcţionari publici – în total 23 de persoane - care ar fi fost specializate pe trucarea achiziţiilor de alimente pentru instituţii preşcolare.
Nicio autoritate nu şi-a asumat însă responsabilitatea, iar părinţii au asistat la un ping-pong de replici, vina fiind trecută pe seama agenţilor economici şi angajaţilor din grădiniţe. La finele lunii mai, Procuratura Anticorupţie a anunţat că nouă dosare pe acest caz au fost trimise în judecată.
Preşedinta organizaţiei obşteşti Părinţi solidari, Ala Revenco, tinde să creadă că lecţia acestui scandal nu a fost învăţată.
Viceprimarul Nistor Grozavu s-a arătat deschis să colaboreze cu părinţii pentru o mai bună alimentaţie a copiilor şi chiar a numit astăzi un responsabil de organizarea viitorului grup de lucru.
O iniţiativă salutabilă, crede economistul Centrului Analitic Expert-grup, Dumitru Budianschi, care susţine că o cooperare între primărie şi părinţi ar avea sorţi de izbândă doar dacă părinţii vor reuşi să-şi facă vocea auzită şi vor fi mai insistenţi în comunicarea cu funcţionarii publici:
„Implicarea părinţilor e bine să fie una destul de largă. Aceasta ar însemna, în primul rând, verificarea de către părinţi a autorităţilor, cum îşi îndeplinesc atribuţiile. Să spună exact care instituţie, din punctul lor de vedere, nu lucrează cum ar aştepta ei, din ce cauză? Ar fi bine dacă la un moment dat ar apela la specialişti în achiziţii independenţi sau în nutriţie, iarăşi, independenţi. Insist pe faptul că părinţii e bine să aibă un punct de vedere bazat nu pe aceea ce autorităţile le prezintă, dar pe ceea ce ar avea din surse independente.”
Primul lucru asupra căruia ar trebui să insiste părinţii în cadrul acestui grup de lucru ar fi să monitorizeze felul în care au loc achiziţiile publice, continuă Dumitru Budianschi. Şi asta pentru că, potrivit expertului, anume felul în care se desfăşoară achiziţiile reprezintă veriga slabă a sistemului de alimentaţie în şcoli şi grădiniţe:
„Autorităţile şi forma în care astăzi se fac achiziţiile nu au capacitate suficientă pentru ca meniul a ceea ce intră în alimentaţie să fie, să spunem aşa, unul care ar satisface necesităţile copiilor. Aici este nevoie să implicăm părinţii pentru ca mai bine să-şi dea seama cum se formează acest proces al achiziţiilor, care sunt constrângerile lui ca ulterior să poată să facă această distincţie: unde este problema? Problema este în proceduri sau problema este în capacitatea autorităţilor de a formula acest caiet de sarcini pentru procurare. Fiindcă de a procura calitativ, în modul în care astăzi este, cu părere de rău, înţeles procesul chiar şi de către autorităţi, eu, cel puţin, sunt foarte rezervat că vom avea succes.”
Un recent studiu realizat de Centrul Analitic Expert-Grup arăta că pentru alimentaţia unui copil de grădiniţă statul cheltuie aproape 18 lei. Pentru un meniu variat suma ar trebui cel puţin dublată, se arată în cercetare. Nu este limpede cum vor reuşi părinţii să colaboreze cu funcţionarii de la primărie, or, chiar astăzi conducerea Direcţiei Educaţie Tineret şi Sport, a pus la îndoială informaţia oferită de organizaţia Părinţi solidari, insistând că majoritatea grădiniţelor au semnate contracte cu agenţii ecnomici pentru livrări de fructe şi legume.
