Acest termen-limită a fost dispus de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, prin hotărârea adoptată pe 18 februarie 2020, iar reieșind din această decizie agentul guvernamental la CEDO a depus o cerere de revizuire a dosarului ce va fi examinat vineri 8 mai, la Curtea Supremă de Justiție.
Dar unde ar putea fi găsiți bani pentru această decizie în condițiile în care bugetul și așa conține un deficit mare ce dă bătăi de cap autorităților?
Grupul de acționari expropriați în 2005, printr-o decizia a unui complet de cinci judecători ai Curții Supreme de Justiție, dețineau puțin mai mult de o treime din imobilele și terenul centrului comercial aflat în centrul capitalei. În 2011, CEDO le-a făcut dreptate, iar prin decizia din februarie acest an a fost stabilit prejudiciul: peste 1,5 milioane de euro venitul ratat şi alte 2,1 milioane de euro valoarea proprietăților, în cazul în care acestea nu le vor fi restituite. Termenul-limită este 18 mai. Prin urmare, ei așteaptă ca vineri, 8 mai, instanța supremă să-și corecteze eroarea și să le returneze bunurile deținute. În acest caz din bugetul de stat ar urma să li se achite numai venitul ratat, echivalentul a 30 de milioane de lei.
Prin rectificarea bugetară din aprilie, executivul a tăiat o sumă aproximativă din fondurile alocate inițial instanțelor de judecată. Nu e clar dacă cabinetul de miniștri a reușit să găsească eventuale resurse și în cazul în care noii acționari majoritari vor refuza să restituie fostele spații comerciale. Cele peste 40 de milioane ar fi foarte prețioase acum pentru sistemul de sănătate, ajutorarea companiilor puse pe butuci din cauza crizei sanitare sau acoperirea altor necesități stringente. Înainte de pandemie, premierul Ion Chicu vorbea de o notă de plată totală de 70 de milioane de lei, echivalentul a 3,5 milioane de euro, asumând, din numele statului, și componenta contravalorii proprietăților disputate.
În ajunul ședinței în care să se afle deznodământul unei epopei judiciare ce a durat aproape 17 ani, noii proprietari ai pachetului majoritar care au procurat complexul de clădiri anul trecut au difuzat o declarație, în care susțin că prejudiciul statului în loc de 3,6 milioane de euro ar putea ajunge la 100 de milioane dacă decizia nu le va fi favorabilă, fiind expropriată partea disputată. Mai mult, ei afirmă că drepturile lor ar putea fi astfel încălcate și ar servi temei de un nou dosar la CEDO.
În această afacere, potrivit presei, ar fi fost implicați fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko și, până anul trecut, fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc, prin intermediul unor companii off shore.
De ce statul, implicit toți contribuabilii, ar trebui să suporte consecințele pecuniare ale unui litigiu dintre proprietari, se întreabă tot mai mulți experți. Cel mai corect ar fi, consideră economistul Dumitru Budianschi de la Expert-grup, restituirea proprietății să se facă din contul companiei ce a intrat în posesia acelor bunuri. Asta chiar dacă există riscul unor noi procese de reglementare patrimonială. Dacă nu există altă soluție și guvernul preia despăgubirea, atunci statul să inițieze cercetări penale pentru a stabili dacă la mijloc nu cumva au fost factori de corupție, iar nota de plată să o achite toți cei implicați, atât angajați la stat, cât și cei din business, adaugă Dumitru Budianschi.
„Judecătorii de asemenea trebuie să aibă cel puțin o parte de responsabilitate. Ei nu pot să treacă prin aceste erori fără nicio urmă. Iată asta e cea mai mare problemă. Noi de la an la an avem erori, avem probleme, plătim și judecătorii nu numai că bine-mersi trăiesc mai departe, ei cresc în funcții, își dezvoltă cariera și așa mai departe, ceea ce, din punctul meu de vedere, nu este OK”.
Problema erorilor în justiție este un capitol aparte, remarcă expertul Dumitru Budianschi. Una e când este vorba de o greșeală a unui judecător, alta e dacă e a sistemului în întregime ori dacă eventual e vorba de influențarea justiției. Când însă fenomenul se multiplică, iar pe umerii contribuabililor este pusă povara tot mai grea rezultată din disfuncții din justiție înseamnă că trebuie schimbat mecanismul și felul de a face justiție, concluzionează expertul.
