Ministerul Justiției a organizat astăzi o ședință publică pe legii privind modificarea modului de numire a procurorului general. Legea deja a fost modificată o dată cu votul majorității parlamentare, astfel ca să poată fi demis fostul procuror general, considerat de noua putere sluga puterii vechi. Ce altceva ar urma să se schimbe, în viziunea promotorilor unor amendamente prezentate la ședința de azi.
Ministerul Justiţiei propune trei modificări majore. Prima se referă la numirea procurorului general, care nu va mai fi lăsată la discreţia doar a Consiliului Superior al Procurorilor. Candidaţii urmează a fi selectaţi de comisia formată de minister, din care ar fi să facă parte un fost procuror, un fost judecător, ministrul justiţiei, un reprezentant al societăţii civile şi un psiholog. A doua modificare presupune lărgirea spectrului de candidaţi la funcţia de procuror general prin eliminarea criteriului obligatoriu de 5 ani de experienţă în cadrul organelor procuraturii. Cadidaţii vor fi obligaţi să aibă experienţă de 5 ani fie de procuror, fie de judecător sau avocat. A treia modificare ar trebui să conducă la extinderea componenței Consiliului Superior al Procurorilor prin includerea preşedintelui Uniunii Avocaţilor şi a cinci reprezentanți ai unor structuri ai societății civile față de 3 care pe care îi are actualmente.
Opiniile avocaţilor, procurorilor şi experţilor care au participat la dezbatere au fost împărţite. Cea mai dură poziţie a adoptat-o Consiliului Superior al Procurorilor care a respins din start propunerile. CSP a considerat că nu are de ce să țină cont de anunțatele intenții ale Guvernului și a demarat un concurs de selectare a procurorului general în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, concurs la care deocamdată nu a depus nimeni dosarul.
Preşedinta CSP, Angela Motuzoc, a spus, între altele, că lărgirea numărului membrilor CSP ar fi neconstituţională, iar rolul pe care îl revendică Ministerul Justiţiei în procesul de numire a procurorului general ar fi contrar standardelor europene.
Din lista de obiecții a atras atenția rezerva formulată de Iulian Guţu de la Institutul pentru Politici şi Reforme Europene. El crede că cenzul de vârstă la experienţa candidaţilor la funcţia de procuror ar trebui revăzut, pentru că din start limitează potenţiali candidaţi. Iar avocatul Fadei Nagacevschi crede că din moment ce se doreşte schimbarea modalităţii de numire a procurorului, trebuie revăzută şi procedura de eliberare din funcţie a acestuia.
Mai mulţi procurori au opinat că acel filtru - comisia care ar urma să facă preselecţia candidaţilor – ar trebui să aibă doar un rol consultativ pentru Ministrul Justiţiei, aşa cum se procedează în România, bunăoară.
Iar preşedintele Uniunii Avocaţilor, Emanuil Ploşniţă, consideră în general inutilă formarea acestei comisii.
„Lucrurile ar fi fost simple. Ministrul Justiţiei selectează şi propune Consiliului Superior al Procurorilor. Propune un spectru larg de persoane 5, 6 sau 10 şi la Consiliul Procurorilor să-şi facă treaba. Vorbim de controlul politicului. Haideţi să lăsăm chestia asta, nu are politicul nicio treabă în Procuratură. Avem o republică parlamentară şi lasă legislativul să facă controlul respectiv.”
Modificarea legii procuraturii face parte dintr-un proiect mai mare de reformare a justiţiei propus de noul Guvern. Unii experţi tratează cu suspiciune intențiile executivului, deoarece, spun ei, există riscul resubordonarea politice a organelor de drept. Drept dovadă este invocată starea de lucruri de la Curtea Constituțională, trei din șase magistraţi având afiliere politică.
Maia Sandu a anunțat anterior că va aduna o echipă de consilieri pentru reforma justiției din R. Moldova, din care va face parte și fostul procuror general al României, Augustin Lazăr.
