Linkuri accesibilitate

O nouă guvernare, o altă reformă a justiției


Vlada Ciobanu de la Occupy Guguţă. 27 august 2019

Când ar fi să ajungă justiția la capătul reformei deocamdată nu se încumetă nimeni să spună cu exactitate...

Ministrul Justiției, Olesea Stamate, a prezentat astăzi un concept de reformă a sistemului de justiție, propunând modificarea componenței Curţii Supreme de Justiţie, a Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor. Schimbări au fost propuse și în modul de alegere a procurorului general și în structura Centrului Național Anticorupție.

Deşi conceptul reformei justiției este sprijinit de liderii coaliţiei de guvernare, atunci când vine vorba despre proceduri, ies la iveala opiniile divergente pe care le au membrii Guvernului condus de Maia Sandu și șeful statului Igor Dodon, care pledează pentru abordarea socialiștilor.

Iată un exemplu concludent: după ce s-a ajuns la consens privind instituirea unui filtru suplimentar la numirea procurorului general, configurația acestui baraj trezește polemici. Candidatura va fi propusă în continuare de Consiliul Superior al Procurorilor, numai că în baza unei liste scurte alcătuite de o comisie independentă formată la Ministerul de Justiţie.

Componenţa acestei comisii anume este un fel de măr al discordiei. Guvernul şi Blocul ACUM propun ca din comisie să facă parte un fost judecător, un fost procuror, ministrul justiţiei, un reprezentant al societăţii civile şi un psiholog, a precizat prim-ministra Maia Sandu.

„Noi vrem să ne asigurăm că este total depolitizat acest proces.”

Preşedintele Dodon a explicat că el şi socialiştii optează pentru includerea în comisie a reprezentanţilor Parlamentului şi ai altor instituţii, pentru a se evita ceea ce a numit un monopol asupra procedurii de identificare a procurorului general.

„Practic Guvernul, executivul îşi asumă angajamentul şi responsabilitatea, dar şi monopolul pentru înaintarea candidaturii procurorului general. Suntem de acord că trebuie un filtru suplimentar, dar acest filtru trebuie să fie mai larg, să fie cineva de la Președinție, de la Parlament, vedem din societatea civilă.”

O altă propunere a Guvernului care nu întrunește deocamdată sprijinul socialiștilor este cea privind excluderea criteriul obligatoriu de experiență de cinci ani în organele Procuraturii pentru candidatul la funcţia de procuror general. Guvernul propune extinderea termenului la zece ani de experienţă şi nu doar în organele Procuraturii, ci şi în calitate de judecător sau de avocat, a anunţat Maia Sandu.

„Noi considerăm că este bine să deschidem uşa şi pentru judecători şi pentru oameni cu experienţă în avocatură, ca să avem de unde alege cei mai potriviţi candidaţi.”

Socialiştii optează însă pentru o experienţă de minim 15 ani. Nu s-a ajuns la un numitor comun nici în ceea ce priveşte propunerea executivului de a lărgi componența Consiliului Superior al Procurorilor prin includerea unui reprezentant al Uniunii Avocaților, un delegat al Guvernului şi unul al societăţii civile.

În pofida acestor mici divergențe care ar urma să fie depășite după dezbaterile publice pe marginea reformei, Igor Dodon a dat asigurări că există consens politic.

„Sunt ferm convins că ni vom merge destul de rapid cu această reformă. Avem voinţă politică să ne mişcăm în următoarea sesiune parlamentară, chiar la începutul sesiunii aceste proiecte trebuie să înceapă să fie dezbătute în plenul Parlamentului.”

Alte câteva aspecte ale reformei sunt deja puse la punct. Astfel competențele Curţii Supreme de Justiţie ar urma să fie îngustate la unificarea practicii judiciare. Numărul de judecători ai Curţii va fi redus de la 33 la 17. Judecătorii din noua componenţă urmează să treacă o

Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie vor fi evaluaţi în baza a trei criterii principale: integritatea, calităţile profesionale şi cele personale ...

evaluare externă efectuată de o comisie independentă compusă din 18 membri, inclusiv șase experţi europeni, foşti judecători şi procurori. Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie vor fi evaluaţi în baza a trei criterii principale: integritatea, calităţile profesionale şi cele personale.

Aceeaşi comisie va evalua preşedinţii şi vicepreţedinţii curţilor de apel, precum şi a anumitor instanţe de fond. Consiliul Superior al Magistraturii va avea cu trei membri mai mult. Aceștia vor fi din rândul profesorilor titulari, doi vor fi numiţi de Guvern şi unul de Președinție. Competențele Procuraturii Anticorupție vor fi limitate la combaterea marii corupții, restul fiind transferate Centrului Naţional Anticorupţie. Procurorii anticorupţie vor fi supuşi evaluării la fel şi şefii şi adjuncţii subdiviziunilor Procuraturii Generale şi a procuraturilor specializate.

Când ar fi să ajungă justiția la capătul reformei deocamdată nu se încumetă nimeni să spună cu exactitate. Dar toată lumea speră că rezistenţa sistemului judecătoresc a slăbit şi procesul va lua turații.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG