„Am putea lăsa totul cum este sau i-am putea schimba pe toți”, dar între aceste extreme, noua guvernare a ales calea de mijloc, care să dea rezultate pe termen scurt și mediu, explică ministra justiției, Olesea Stamate. Și totul începe cu redefinirea mandatului Curții Supreme de Justiţiei și refacerea Procuraturii Generale.
Olesea Stamate: „Nu este pentru nimeni un secret faptul că încrederea cetățenilor în justiție este la nivelul critic. Cel puțin 80 la sută din respondenții la sondaje nu au încredere în justiție. Este un semnal alarmant, care este primul care ne-a dat mandat nouă, celor care suntem astăzi la guvernare, să facem ceva ca să restabilim încrederea cetățenilor în justiție. Acum suntem la o etapă când alegem metodele prin care noi putem să facem acest lucru.
Ar fi o metodă simplă, cea mai simplă – să nu faci nimic. Este o altă metodă mai radicală, care ar zice: „Schimbăm tot, eliminăm toți oamenii din sistemul actual și luăm alții în loc”. Noi optăm pentru o variantă de compromis, o variantă de mijloc, care, credem noi, va da rezultate atât de ordin pe termen scurt, cât mai mult pe termen mediu și lung. Vrem să facem anumite restructurări acolo unde acestea, într-adevăr, sunt necesare.
De mult timp se discută despre faptul că Curtea Supremă de Justiție nu trebuie să intre în fondul cauzei. Ea trebuie să examineze subiectele principiale de drept, aici trebuie să se pronunțe, astfel oferind și celorlalte instanțe de judecată, celorlalți judecători o uniformitate de soluții, deci posibilitatea...”
Europa Liberă: Altfel spus, să nu re-judece dosarele, ci să se ocupe de uniformizarea practicii?
Olesea Stamate: „Exact. Deci, ea se va uita pe cauza care vine la ea pe masă, dar analizând doar aspectele de drept, neintrând în fondul cauzei. Aceasta este o reformă necesară în acest sens. Și doi: în acest context, desigur, dacă schimbăm și îngustăm mandatul Curții Supreme de Justiție, asta înseamnă că nu mai avem nevoie de atâția judecători la Curtea Supremă de Justiție și, respectiv, reducem numărul judecătorilor. Iar dacă reducem numărul judecătorilor, cum alegem acei judecători care rămân la Curtea Supremă de Justiție?
Aici combinăm acest exercițiu cu evaluarea acelor judecători care vor rămâne în noua Curte Supremă de Justiție...
Deci, pe de o parte, da, poate fi privit și ca un exercițiu de curățare a sistemului, și este adevărat, și aici combinăm acest exercițiu cu evaluarea acelor judecători care vor rămâne în noua Curte, deci care vor fi, de fapt, admiși, să spunem așa, în noua Curte Supremă de Justiție. Cei care nu vor fi admiși în cazul în care evaluarea... mecanismul încă, conceptul, ca să nu vă induc în eroare, avem un proiect de concept, dar mecanismul urmează încă a fi elaborat, deci nu avem de la A până la Z toate punctele descrise, însă cei care nu vor face față evaluării ca să acceadă în noua Curte Supremă de Justiție vor putea să-și aleagă un loc în instanțele inferioare, în instanțele de apel sau în instanțele de fond, menținându-se garanțiile. Deci ceea ce ține de salariu, deoarece nu putem, aici este vorba de inamovibilitatea judecătorilor, sunt niște garanții minime pe care va trebuie să le păstrăm în acest sens.
Această evaluare va fi făcută de către o comisie independentă, deci această evaluare nu va fi făcută de Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).”
Europa Liberă: La procuratură faceți vreo evaluare? Pentru că la felul cum a acționat până acum procuratura, concluzia, de exemplu, a premierului Maia Sandu este că nu avem procuratură și mulți poate i-ar da dreptate dacă s-ar uita cum a investigat procuratura frauda bancară, cum a acționat în alte situații. De exemplu, iată mai recent, când au apărut aceste știri că cei care pot fi bănuiți de fraudă au plecat din țară și își vând proprietățile, și lipsa de reacție din partea procuraturii, premierul a zis atunci: „Noi nu avem procuratură”. Cum veți acționa în raport cu procuratura, mai ales că ați zis că una din priorități e reforma procuraturii sau schimbarea la procuratură?
Olesea Stamate: „Cu referire la procuratură, noi avem o lege relativ nouă a procuraturii, care, în principiu, a fost elaborată și adoptată într-o manieră participativă, transparentă. În principiu, legea nu este rea...”
Europa Liberă: Am mai auzit asta. De ce n-a mers?
Olesea Stamate: „Așa... De ce n-a mers? Deoarece, bine, au fost alte cauze pe care le cunoști, le cunoaștem cu toții, de ce nu s-a lucrat în procuratură până acum. Diferența între cum funcționează sistemul judecătoresc și cum funcționează procuratura, una este că verticala conducerii în procuratură este mult mai accentuată decât în sistemul judecătoresc.”
Europa Liberă: Și după reformă?
Olesea Stamate: „Și după reformă... Sunt anumite instrumente care sunt la mâna procurorului general, de exemplu, inspecția procurorilor se subordonează direct procurorului general, nu este cazul în..., deci inspecția judiciară care este un organ al Consiliului Superior al Magistraturii.”
Europa Liberă: Deci, judecătorii au mult mai multă putere și autonomie? În cazul procuraturii, lucrurile sunt diferite și e firesc cumva să fie diferit?
Olesea Stamate: „De aici, în timp ce această inspecție a procurorilor este mâna dreaptă, dacă vreți să spunem așa, a procurorului general, având un procuror general profesionist, integru, un procuror bun, așa cum ne dorim cu toții, această inspecție judiciară poate fi instrumentul de bază pe care procurorul îl poate utiliza pentru a evalua cum procurorii la diferit nivel își fac treaba.”
Europa Liberă: Aș concluziona de aici că n-a mers, pentru că n-am avut un procuror general, așa cum l-ați desenat mai devreme?
Olesea Stamate: „În mare parte, da.”
Europa Liberă: Și atunci?
Olesea Stamate: „Trebuie să avem conducere bună la procuratură acum.”
Europa Liberă: Un calendar când vă propuneți dvs. să avem un procuror general nou la Procuratura Generală?
Olesea Stamate: „Nu pot să vă spun, depinde foarte mult de cum se desfășoară concursul, discuțiile.”
Europa Liberă: Ideea unui procuror european, ce credeți despre ea? Mi se pare că politicienii au renunțat deja la ea, se pare că socialiștii nu agreează așa o idee. Pe de altă parte, există deja voci care spun că, dacă moare ideea procurorului european, moare revoluția din justiție.
Un procuror general trebuie să aibă acces la secretul de stat. Altfel cum desfășoară el și coordonează activitatea specială de investigație...
Olesea Stamate: „În primul rând, Ministerul Justiției s-a expus cu privire la criteriul de cetățenie în proiectul de lege care a fost propus. Noi am avut anumite rezerve vizavi de acest criteriu și vă spun din start care sunt aceste rezerve: procurorul, un procuror general trebuie să aibă acces la secretul de stat. Altfel cum desfășoară el și coordonează activitatea specială de investigație, cum oferim noi acces la secretul de stat unei persoane care nu are cetățenia Republicii Moldova, ori legea cu privire la secretul de stat scrie clar? Deci, dacă se ia decizia până la urmă, dacă se adoptă modificarea la legea respectivă ca procurorul să poată fi ales și din ne-cetățeni ai Republicii Moldova, atunci trebuie să se facă modificările la Legea cu privire la secretul de stat, cel puțin, și s-ar putea să fie nevoie și de alte modificări în legislație.
Deci sunt niște lucruri care trebuie chibzuite bine. Eu nu sunt de părerea că noi, în cazul în care nu avem un procuror european, am compromis reforma. Eu încă sper că noi putem identifica un candidat bun local.”
Europa Liberă: Despre judecători, a început curățenia generală în breasla judecătorească?
Olesea Stamate: „Eu vreau să vă spun că activitatea CSM din ultimele săptămâni, cel puțin de când am avut eu ocazia să particip la ședințele CSM, așa, oferă o mică sclipire, o lumină din capătul tunelului. Eu sper foarte mult ca această sclipire să fie veritabilă și să fie de durată și mizăm pe capacitatea, curajul și îndrăzneala CSM-ului să curețe sistemul de sine stătător. Unde va fi nevoie de ajutorul nostru, noi suntem aici. Deci, ei ne pot solicita ajutorul, asistența, noi suntem dispuși să o facem, însă, da, mizăm acum pe CSM să facă curățenie în sistemul judecătoresc de sine stătător.”
