Linkuri accesibilitate

Reformarea Justiţiei: rezistența sistemului și viziunea ministrului Olesea Stamate


Imagine generică

Transformarea Curții Supreme de Justiție într-o curte de casaţie, asigurarea libertății de acțiune a procurorilor și curățarea sistemului judecătoresc de corupți și incompetenți, sunt printre prioritățile noului ministru.

Într-o primă ieșire publică după numirea în funcția de ministru al Justiției, Olesea Stamate a recunoscut că în sistemul de justiție mai există angajați, procurori sau judecători, care în continuare privesc cu scepticism noua guvernare. Șefa de la justiție și-a exprimat speranța că în scurt timp procurorii vor înțelege că pot să ancheteze funcționarii corupți fără presiuni, iar judecătorii că au mână liberă să scoată din sertare inclusiv dosare lăsate să se prăfuiască, cum este cel legat de furtul miliardului.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:37 0:00
Link direct

Până a prelua funcția de ministru al Justiției, Olesea Stamate, jurist de profesie, a condus Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă, un ONG care analiza și monitoriza mai ales modul în care autoritățile cheltuiau banii publici. La mai puțin de o lună de la preluarea mandatului, ministrul Justiției a prezentat astăzi, în fata jurnaliștilor convocați de Centrul pentru Investigații Jurnalistice, prioritățile instituției pe care o conduce.

Șefa guvernului Maia Sandu (s) și ministrul Justiției Olesea Stamate (d)
Șefa guvernului Maia Sandu (s) și ministrul Justiției Olesea Stamate (d)

Reformarea Curții Supreme de Justiție, inclusiv prin reducerea numărului de judecători, asigurarea libertății de acțiune a procurorilor strictamente în limitele legii, fără presiuni din afară, și curățarea sau, mai degrabă spus, auto-curățarea sistemului judecătoresc de corupți și incompetenți. Acestea sunt principalele obiective trecute în revistă de ministrul Stamate. Între altele, șefa de la Justiție a comentat și revocarea din funcție a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, autoritate de auto-reglementare judecătorească.

„Până acum, CSM nu a dat dovadă de capacitatea de a curăța eficient sistemul judecătoresc de sine stătător. În cazul în care CSM nu va reuși să facă acest lucru, noi ne vom gândi cum putem să reformăm această instituție, astfel încât ea să funcționeze. (…)

Imaginea instituției trebuie să fie una cu voință, care să spună lucrurilor pe nume...

Președintele CSM este imaginea CSM, or imaginea instituției trebuie să fie una cu voință, care să spună lucrurilor pe nume. Înțeleg că nemulțumirea față de activitatea dlui Micu în calitate de președinte al CSM a vizat în mare parte anume aceste aspecte. Am speranța că următorul președinte să demonstreze o altfel de atitudine”.

În ce privește atitudinea angajaților din sistemul de justiție față de noua guvernare, care, prin vocea șefei Guvernului, Maia Sandu, a cerut mai ales procurorilor să-și facă datoria prescrisă de lege, și să nu dea ascultare superiorilor compromiși, Olesea Stamate a recunoscut că, în continuare, o parte dintre procurori și judecători dau dovadă de scepticism față de schimbările așteptate.

„Un anumit grup de persoane s-ar opune schimbării, deoarece au fost obișnuiți cu un alt mod de lucru, iar alt grup de persoane care, probabil, ar fi mai degrabă de acord cu noul mod de lucru, încă nu au suficientă încredere în faptul că se va lucra diferit și faptul că dacă vor spune lucrurilor pe nume și dacă vor face exact așa cum cere legea, nu vor fi persecutați, sancționați etc”.

Săptămâna trecută, șeful echipei de experți ai Fondului Monetar Internațional, Ruben Atoyan, a atras atenția că s-au înregistrat progrese modeste în investigarea furtului bancar și că în programul convenit cu executivul de la Chișinău se conțin măsuri ce țin de recuperarea banilor furați.

Am întrebat-o pe Olesea Stamate în ce măsură dosare grele, cum este cel al fostului șef al Băncii de Economii, deputatul Ilan Șor, învinuit de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, vor ajunge la un deznodământ, mai ales că fostei guvernări i s-a reproșat că tergiversează intenționat investigarea fraudei bancare.

„Eu cred că toate aceste dosare vor fi scoase din sertare și vor fi instrumentate, inclusiv dosarul Șor. Dacă se vede că procurorii care instrumentează dosarul nu își fac treaba corespunzător, aceștia urmează a fi schimbați, dosarul urmează a fi transferat în responsabilitatea altor sau altui procuror, pentru asta inclusiv avem nevoie de un procuror general foarte bun, unul ferm, integru și profesionist.

Toate aceste dosare vor fi scoase din sertare și vor fi instrumentate...

Atunci dumnealui sau dumneaei va putea face toate aceste mișcări în sistem, dacă dosarul este sau nu instrumentat corespunzător. Schimbările nu se pot întâmpla într-o zi, dar eu am toată speranța că aceste lucruri se vor întâmpla”.

Ministrul Justiției a mai spus că la începutul acestei luni a vizitat și Penitenciarul nr. 13 din capitală, ea a constatat tratamentele inumane la care au fost supuși până acum unii deținuți ajunși după gratii şi a rămas „șocată” de condițiile grele în care activează colaboratorii izolatorului.

Luni, Consiliul pentru prevenirea torturii a atras atenția că în Republica Moldova în continuare nu au fost atestate progrese în ce privește combaterea torturii. Experții au invocat și cifre concludente: numărul petiţiilor faţă de condiţiile de detenţie a ajuns în 2018 la peste 800 faţă de 124 în 2017. Tortura şi relele tratamente au fost invocate în 270 de petiţii faţă de 43 în 2017.

Vezi comentarii (2)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG