Curtea Constituțională a decis astăzi că vaccinarea rămâne obligatorie pentru accesul în instituţiile educaţionale, respingând astfel un demers al Partidului Socialiștilor. Inițiatorii sesizării argumentau că frecventarea școlii în R. Moldova lasă prea mult de dorit ca să fie scăzută și mai mult prin trierea copiilor pe criterii medicale. Judecătorii CC au dat însă întâietate sănătății publice.
Înalta Curte a declarat conformă Constituției prevederea legală, adoptată încă în 2009, ce permite autorităților să interzică accesul copiilor nevaccinați la instituții preșcolare și școli. Dreptul la viață și sănătate este superior celui la educație, se spune în decizie. Curtea precizează că restricția admiterii în instituțiile educaționale și de recreere a copiilor nevaccinați nu reprezintă „o măsură foarte drastică în privința dreptului la educație și a dreptului la respectarea vieții private”. O altă constatare a Curţii e că revendicările părinților care vor ca copiii lor nevaccinați să poată frecventa instituţiile educaţionale au o pondere infimă faţă de cea a protecţiei sănătăţii colective. Iar atitudinea diferenţiată faţă de copii vaccinaţi şi nevaccinaţi este justificată.
Decizia Curţii a criticat-o avocatul Fadei Nagacevschi, reprezentatul deputatului socialist Vladimir Odnostalco, cel care a sesizat Curtea după ce mai multor copii le-a fost îngrădit accesul în instituţiile de învăţământ urmare a izbucnirii unei epidemii de rujeolă. Avocatul a anunţat că se va adresa la CEDO. Nagacevschi a precizat că autorul sesizării nu neagă necesitatea vaccinării, dar consideră exagerată impunerea acesteia drept condiție pentru accesul la educaţie. Avocatul consideră că norma legală, lăsată în vigoare de Curtea Constituţională, încalcă dreptul copiilor la învățătură, ceea ce duce la creșterea ratelor de abandon școlar. El a mai spus că această restricţionare, valabilă din 2009, când a fost adoptată legea privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, ar fi influenţat şi rata vaccinării.
„Până în 2009 rata de vaccinare era de 97-98 la sută. Urmare a adoptării acestei norme a început a scădea şi rata de vaccinare. Sunt pentru sistemul de vaccinare însă acest instrument inclus în norma legală creează condiţii de imprevizibilitate care duce la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului. Astăzi nu sunt admişi la studii nu doar cei care nu sunt vaccinaţi contra rujeolei, dar sunt neadmişi copiii care nu sunt vaccinaţi cu cele 13 vaccinuri din programul obligatoriu.”
Secretarul de stat al Ministerului Sănătăţii, Aliona Serbulenco, susţine că restricţia ce a fost aplicată în timpul codului portocaliu de epidemie de rujeolă a fost ridicată începând din octombrie:
„Se ţine cont că articolul din lege rămâne în vigoare, dar copii sunt admişi în instituţiile de învăţământ. Noi avem deja o bună parte de copii care deja au fost bolnavi. Pe aceştia i-am primit imediat după ce au făcut boala.”
Secretarul de stat al Ministerului Sănătăţii Aliona Serbulenco aspus că ordinul prin care s-a interzis accesul copiilor nevaccinați în școli a avut efect...
Funcționara nu exclude totuşi că în unele localităţii accesul în şcoli şi grădiniţe ar mai fi restricţionat la decizia autorităţilor locale, din moment ce zilnic se depistează cel puţin un caz de îmbolnăvire cu rujeolă. Dar nu a putut spune despre câţi copii ar fi vorba. Aliona Serbulenco a mai spus că ordinul prin care s-a interzis accesul copiilor nevaccinați în școli a avut efect – pe raioane au fost reîmpărțite aproximativ 17 mii de doze de vaccin suplimentare, aceasta fiind o dovadă că imunizările au depășit nivelul așteptat. Care este rata exactă de vaccinare acum funcționara nu a putut spune, precizând doar că la început de an era de 87%. Rata recomandată de Organizația Mondială a Sănătății fiind de 90 la sută.
Norma legală care se referă la accesul în colectivitățile de copii doar a celor care au fost vaccinați, cu excepția cazurilor de contraindicații medicale a fost contestată la Curtea Constituţională şi în 2013 de către avocatul poporului. Şi atunci magistrații au decis că imunizarea obligatorie, ca o cerință prealabilă la înscrierea într-o instituție școlară, este cea mai eficientă metodă de a păstra „imunitatea colectivă”.
Actuala avocată a poporului pentru drepturile copilului Maia Bănărescu, care a fost invitată la Curtea Constituţională să-şi expună punct de vedere, a menţionat că respectiva normă e o ingerinţă în exercitarea dreptului la educaţie. Ea a precizat însă că dreptul la educaţie e unul relativ, nu absolut şi poate în anumite situaţii să fie limitat.
„Totuşi, limitarea se face pe o perioadă cât mai scurtă. Statul este obligat să pună la dispoziţie diferite forme de alternative de educaţie în cazul în care copilului i se interzice frecventarea unii instituţii de învăţământ.”
La capitolul metode alternative de educaţie R. Moldova este deocamdată codaşă, acestea lipsind aproape cu desăvârşirea cum s-a văzut la izbucnirea recentului focar de rujeolă. O explicaţie ar fi şi cea că restricţionarea accesului în instituţiile de învăţământ pentru copii nevaccinați se aplicată doar în situaţii excepţionale. Managerii instituțiilor de învățământ nu pot refuza înscrierea unui copil nevaccinat şi nici nu au pârghii de natură să oblige părinții să-l imunizeze.
