Linkuri accesibilitate

Daniel Goinic: „Indignarea noastră vine de la lipsa de transparență în procesul de votare a acestui proiect de lege”


Mold

Interviul dimineții cu un consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

Recent au intrat în vigoare niște amendamente la Legea Procuraturii. Cu acest prilej s-a constatat că Parlamentul a anulat de-o manieră mai puțin transparentă obligația Procuraturii de a prezenta în plenul Legislativului raportul anual de activitate și de a-l publica pe pagina sa web oficială. Mai multe organizații neguvernamentale au condamnat printr-o declarație amendamentele operate.

Ce îngrijorează și ce cer organizațiile societății civile? Cum răspunde Procuratura acestei îngrijorări? O convorbire la această temă cu Daniel Goinic, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

Interviul dimineții: cu Daniel Goinic (CRJ)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:14 0:00
Link direct

Europa Liberă: Prin niște modificări la Legea Procuraturii, care lasă impresia, cel puțin, că au fost făcute pe furiș, a fost anulată obligația legală de audiere în plenul Parlamentului a raportului anual de activitate a Procuraturii și publicarea acestui raport pe pagina-web a instituției. Mai multe organizații neguvernamentale, inclusiv CRJM, au difuzat o declarație prin care condamnă modificările operate. De ce această situație trezește îngrijorarea organizațiilor semnatare?

Daniel Goinic: „Vrem să facem o precizare, fiindcă această declarație a fost una ca un apel pozitiv pentru Procuratură și ca să contăm că ei vor continua practica aceasta de publicare a rapoartelor. Și mai mult, a avut un aspect mai negativ, un

Un deputat în Parlament a introdus aceste amendamente fără a le consulta public, fără a le pune la dispoziția societății civile sau societății în general pentru a fi dezbătute ...

caracter de condamnare față de Parlament, și anume despre modul în care acest proiect a fost promovat. Și ca să vă explic, la 11 octombrie a fost înregistrat un proiect de către un grup de deputați care nu aveau nimic în comun cu aceste prevederi.

Ulterior, așa să spune, „pe sub masă”; înainte de lectura a doua, un deputat în Parlament a introdus aceste amendamente fără a le consulta public, fără a le pune la dispoziția societății civile sau societății în general pentru a fi dezbătute, și mai mult, fără a fi argumentate, ca să înțelegem noi, publicul, pentru ce a fost necesară această excludere. A fost deja publică deja pe 23 noiembrie, când a avut loc votarea în a doua lectură. Asta a fost indignarea noastră - lipsa de transparență în procesul de votare a acestui proiect de lege.”

Europa Liberă: Anulată și condiția prin care rapoartele Procuraturii trebuiau să conțină date privind impactul activității instituției asupra drepturilor persoanelor. Anulată la doar jumătate de an de la introducerea ei în lege. De ce era importantă această prevedere?

Daniel Goinic: „Toate rapoartele internaționale, precum și hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului demonstrează vădit că unul dintre cele mai lezate drepturi ale persoanelor sunt dreptul la libertate și siguranța sa. Cu alte cuvinte, detențiile și arestările ilegale, abuzive. De asta noi vrem să știm anume că în rapoartele Procuraturii Generale (PG) să se vadă impactul asupra drepturilor, ce se modifică, ce planifică PG să facă ca să combată aceste problematici. Și, de exemplu, dacă ne întoarcem la prevederea privind modul public de audiere a raportului în plenul Legislativului, d exemplu un deputat de bună credință ar fi putut întreba procurorul general ce planifică ca să întreprindă în acest sens.

Raportul Procurorului General este o statistică privind

Este necesar să vedem situația drepturilor persoanelor, cum influențează Procuratura protejarea și respectarea drepturilor omului în țară...

starea de infracționalitate în țară, cum sunt combătute, de exemplu, infracțiunile de tortură, alte tipuri de infracțiuni, cibernetice, de orice natură. Adică, sunt niște întrebări generale pe care deputatul ar putea să i le dea și să vadă ce planifică, de ce realitatea este una, dar statistica este alta.

Iată de ce este necesar să vedem situația drepturilor persoanelor, cum influențează Procuratura protejarea și respectarea drepturilor omului în țară.”

Europa Liberă: Toate au un motiv sau sunt produsul unor interese, sau aproape toate. Din punctul Dvs. de vedere de ce s-a dorit omiterea prevederilor respective? Cui ar conveni?

Daniel Goinic: „La 27 iulie 2017, Curtea Constituțională a emis o decizie de inadmisibilitate pe această prevedere. Adică, Procurorul General anterior, în 2017, a sesizat CC cu solicitarea ca prevederea audierii raportului în plenul Parlamentului să fie exclusă ca neconstituțională. Și de fapt CC a menținut această prevedere, spunând că deputații pot formula întrebări doar generale, față de raportul procurorului general și nu poate pune întrebări care ar face imixtiune în justiție. Cu alte cuvinte, raportul PG trebuie să fie audiat în plenul Parlamentului.

Nu înțelegem de ce procurorul consideră că venirea dumnealui în plenul Parlamentului și raportarea față de cetățeni este un control asupra Procuraturii. Procuratura își are independența sa și nimeni nu va face imixtiune asupra aplicării justiției într-un dosar sau altul. Nimeni n-o să le spună să pornească urmărirea penală sau nu. Iată de ce consider că „s-a făcut pe sub masă”, or inițiativa domnului deputat - este a lui sau nu, asta e alt aspect - dar lipsa de transparență și lipsa de argumentare, cel puțin câteva fraze, ca să înțelegem și noi, juriștii, comunitatea, să înțelegem de ce au fost necesare, n-am putut găsi răspuns. Nici raportul Comisiei juridice nu a dat acest răspuns, iată de ce ne indignăm.”

Europa Liberă: Reacția Procuraturii Generale la declarația celor 18 organizații neguvernamentale semnatare nu a întârziat. Într-o proprie declarație, PG susține, de exemplu, că „audierea raportului de activitate în plenul Parlamentului este un exercițiu impropriu mai multor state cu o democrație avansată, or o instituție din cadrul autorității judecătorești, de principiu, nu poate fi supusă unui control din partea puterii legislative, inclusiv prin raportarea activității sale”. Ce ar fi de spus față de o asemenea abordare?

Daniel Goinic: „Nu știu ce a vrut să spună autorul acestui mesaj, dar dacă vedem opinia Comisiei de la Veneția, din păcate, privind standardele europene referitoare la independența sistemului judiciar, partea a doua, organele de urmărire penale, Comisia de la Veneția spune în exemplu destul de clar, de exemplu în cazul Ucrainei a fost o tentativă similară ca acum în Moldova de a anula aceste prevederi.

Comisia de la Veneția a spus următoarele, că raportarea PG către Rada Supremă, bine, către organul administrativ al Ucrainei trebuie să aibă un caracter general, fără a se referi la detalii pe cazuri individuale. Acest control al Parlamentului, al Legislativului sau Executivului, depinde de tradițiile fiecărui stat, nu este o imixtiune în activitatea Procuraturii.

De exemplu, în cazul Republicii Moldova, în regulamentul Parlamentului deputații au interdicția de a pune Procurorului General întrebări individuale, pe un dosar penal anumit. În cazul dat, Procurorul General poate pur și simplu să nu răspundă și nimeni nu-l va învinovăți de acest lucru. Însă să spună despre situația generală privind criminalitatea în țară, care sunt datele statistice în țară, ce trebuie de făcut sau ce s-a făcut este obligația PG față de public, față de organul legislativ, indirect față de deputați ca aleși ai poporului.”

Europa Liberă: Procuratura susține că va continua să-și facă publice rapoartele de activitate, „menținând – ca să cităm din declarația ei - tendința constantă de a rămâne printre cele mai transparente instituții publice”. Suficientă această asigurare, mai ales că vine din partea – cum se spune – uneia dintre „cele mai transparente instituții publice”?

Daniel Goinic: „Noi am văzut declarația PG și o considerăm pozitivă. Sperăm că nu este o simplă declarație. În cel mai bun caz era ca Parlamentul să lase în vigoare această prevedere și sperăm că viitorul Parlament care va veni, viitorii aleși ai poporului vor reintroduce această modificare. Însă deja mergem pe buna credință și pe bunul spirit al PG, că aceste rapoarte vor fi publicate în continuare.

Nedumerirea mea este de ce PG, la 4 ianuarie, de exemplu, când a fost publicată în Monitorul Oficial, ca și noi când am observat aceste modificări, de ce nu au venit cu o reacție din start față de Parlament, de exemplu. Să spună că PG nu are nimic cu acest proiect de lege și că de fapt ei vor continua să publice rapoartele anuale și că vor fi aproape de societate, de public. Doar a venit ca reacție urmare a reacției noastre. Dar reiterez, este deja un pas pozitiv că Procuratura a confirmat că vor publica în continuare rapoartele lor anuale de activitate.”

Europa Liberă: Declarația Procuraturii vorbește despre tendința de transparentizare a propriei activități, tendință ce a fost „dezvoltată şi ajustată la standarde internaționale”. Reflectă amendamentele operate această „ajustare la standardele internaționale”?

Daniel Goinic: „Vedeți că încă din anii 2011, când a fost adoptată Strategia de reformare a sectorului justiției, toate organele de drept urmau să opereze modificări privind transparentizarea activităților lor. Și aici mă refer, dacă vorbim în particular, de Procuratură. Dacă este un standard internațional sau nu neraportarea activității anuale față de public. Clar că este contrar standardelor internaționale. Doar având-o ca o practică instituită din 2004, nu este suficient.

După mine, Consiliul Europei, o mulțime de instituții internaționale, ajută permanent prin asistența lor tehnică, asistența externă, ca organele noastre naționale cât mai mult să-și eficientizeze activitatea și să fie mai transparente. Din păcate, vedem că Parlamentul face contrariul, chiar pe ultima sută de metri, înainte ca să-și finalizeze mandatul. Adică, vedem două capete diferite în aceste aspect.”

Europa Liberă: Procuratura asigură reprezentanţii ONG-urilor care şi-au manifestat îngrijorarea pe această temă că „vor avea şi în continuare acces deplin la rapoartele de activitate ale Procuraturii, inclusiv pentru a putea să aplice şi pe viitor la finanțări externe pe teme legate de activitatea noastră. Trebuie să înțelegem că, din punctul de vedere al procuraturii, sprijinul pe care partenerii externi îl oferă societății civile ar fi... condamnabil și suspect?

Daniel Goinic: „Eu aș spune că aluzia lor este, nu știu... Nu pot să o comentez, fiindcă atât societatea civilă, cât și organizațiile naționale, instituțiile naționale beneficiază de suportul și asistența externă. Și însăși noi, prin declarațiile noastre, expertiză, prin rapoartele noastre, de fapt, noi dorim să ajutăm. Să nu fie înțeles că suntem pe bariere diferite, suntem în aceeași poziție, ne dorim aceeași prosperitate pentru țara noastră. Nu am înțeles nici eu aceste comentarii a PG, dar, mă rog, rămâne la discreția lor.”

XS
SM
MD
LG