Această zi, spune președinta Maia Sandu, va rămâne „ca o rană neînchisă a consecințelor unui regim autoritar, care își pune în închisoare tinerii ce gândesc liber”.
Potrivit ei, 7 aprilie va rămâne în istoria R. Moldova și ca un simbol al rezistenței, al curajului și al puterii poporului.
„Datorită tinerilor azi nu trăim într-un stat închis, unde oamenilor le este frică să gândească și să vorbească liber. Azi Republica Moldova rămâne a fi un stat democratic, unde drepturile sunt respectate și puterea este în mâinile poporului”, a punctat Sandu.
Într-un mesaj, publicat pe rețelele de socializare, președinta a anunțat și despre o expoziție de fotografii, găzduită de președinție. Aceasta reconstituie evenimentele din 7 aprilie.
Și președintele Parlamentului, Igor Grosu, și-a amintit despre demonstrațiile violente din aprilie 2009.
„Mii de oameni au ieși în centrul capitalei pentru a-și apăra votul și democrația”, spune Grosu.
- Te-ar putea interesa și: Dosarul „7 aprilie 2009”: mai multe întrebări decât răspunsuri
„E un drum prea lung, dar după 15 ani de zile acum avem șansa să ne demonstrăm nouă și lumii întregi că vrem să trăim într-o lume a păcii, a libertății și a prosperității, ceea ce se numește - marea familie europeană”, a scris președintele legislativului.
Reluarea investigațiilor și...
Asociația Promo-LEX scrie că în noiembrie 2021, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a declarat că s-a dispus reluarea urmăririi penale pe dosarul evenimentelor din 7 aprilie 2009.
Amnesty International Moldova a cerut, ulterior, să li se dea acces la informații de interes public despre acțiunile întreprinse de PCCOCS și tragerea la răspundere a persoanelor responsabile de evenimentele din 7 aprilie 2009.
Însă procuratura a refuzat să ofere acces și nu a răspuns nici la o întrebare.
În 2022, președinta Maia Sandu a promis justiție în cazul „crimelor” comise contra protestatarilor de către autorități.
„Crimele din 7 aprilie 2009, ignorate timp de mulți ani, își așteaptă judecata, încercând răbdarea oamenilor. Și ea va veni”, se spune într-un mesaj postat doi ani în urmă de șefa statului pe Facebook.
- Te-ar putea interesa și: Președinta Maia Sandu promite justiție în cazul 7 aprilie 2009
Promo-LEX spune că chiar dacă an de an societatea civilă și apărătorii drepturilor omului cer ca autoritățile să tragă la răspundere toate persoanele responsabile de tragicele evenimente, deja de 15 ani dosarul „7 aprilie 2009” este practic „dat uitării” de către autorități.
Cum au început protestele
Protestele din 7 aprilie 2009 au început în urma suspiciunilor că Partidul Comuniștilor a fraudat alegerile din 5 aprilie 2009, câștigând 60 de mandate din 101.
Inițial pașnice, demonstrațiile din Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) au luat o turnură violentă, când protestatarii au pătruns în clădirile parlamentului și președinției, devastându-le.
În noaptea de după proteste, sute de tineri au fost reținuți, judecați și maltratați pe străzi sau în comisariatele de poliție. Cel puțin un tânăr, Valeriu Boboc, a murit.
Datele din 2022 arată că R. Moldova a pierdut nouă procese la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) din cauza tratamentului aplicat tinerilor protestatari de către forțele de ordine.
În alte 12 cazuri Moldova și-a recunoscut vina, acceptând să plătească despăgubiri victimelor.
Presa a calculat că până în 2021, statul a plătit despăgubiri de aproape 5 milioane de lei, iar alte trei procese se mai află pe rol la CEDO.
