Născută în România dintr-o mamă româncă și un tată sirian, Clara Abdullah povestește că încă din copilărie a înțeles ce înseamnă să fii perceput drept „diferit” într-o societate est-europeană a anilor ’90. Bullyingul din școală - alimentat inițial de stereotipurile legate de populația romă și acutizat după atentatele din 11 septembrie 2001 prin asocieri absurde cu terorismul - i-a dezvoltat un puternic simț al echității și al justiției sociale.
După studii în jurnalism și comunicare la Universitatea din București și un masterat în politici de gen și minorități la SNSPA, Clara s-a implicat în sectorul asociativ. Un moment important a fost experiența din Lisabona, unde a lucrat într-un centru de zi pentru reducerea riscurilor în rândul populațiilor vulnerabile.
În 2018, un anunț văzut pe Facebook a adus-o la Chișinău, pentru a lucra în cadrul organizației EcoVizio. Ceea ce trebuia să fie o experiență temporară s-a transformat într-o rezidență pe termen lung în R. Moldova. Pe lângă activitatea de comunicatoare în diverse organizații, Clara s-a implicat în proiecte comunitare, a participat la proteste și inițiative culturale independente.
În ultimii ani, a devenit una dintre vocile active ale Coaliției Sectorului Cultural Independent (o alianță de organizații și artiști independenți din R. Moldova), fiind responsabilă de comunicare. Iar de aproape un an este responsabilă de comunitatea de artiști de la Casa Zemstvei, care reușise să creeze în acel spațiu, deși aflat într-o clădire istorică degradată, un mediu cultural vibrant și inovator, foarte diferit de oferta altor instituții culturale din R. Moldova.
În ultimele luni, comunitatea s-a pomenit în situația de a părăsi Casa Zemstvei - clădirea, un monument de arhitectură ce aparține Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, urmează să intre în reparații capitale. Deși necesitatea renovării este incontestabilă, evacuarea s-a făcut fără ca autoritățile să integreze comunitatea artistică în planurile post-restaurare, povestește Clara. Datorită mediatizării cazului, comunitatea de artiști a reușit să negocieze totuși un memorandum tripartit cu muzeul și Ministerul Culturii, care ar asigura revenirea sectorului cultural independent în două dintre spațiile renovate.
Până atunci însă, artiștii au fost nevoiți să identifice un spațiu de alternativă – la Moldova Film, care e tot o clădire de stat și la fel nu e în cea mai bună condiție. În prezent, Clara este una dintre persoanele implicate în procesul de relocare a comunității de la Casa Zemstvei la Moldova Film. Noua locație presupune costuri de 7 ori mai mari pentru chirie, investiții în reparații și un efort semnificativ de organizare și mobilizare a comunității.
Deși recunoaște că sunt momente în care se simte copleșită de responsabilități, Clara spune că nu vrea să renunțe. Pentru ea, cultura independentă înseamnă mai mult decât evenimente și proiecte artistice - înseamnă comunitate, solidaritate și participare civică.
În acest episod din „Laboratorul social”, Clara Abdullah povestește:
- despre copilăria sa la Bacău;
- despre nevoia de a recupera și înțelege partea siriană a identității sale;
- cum își amintește prima zi petrecută la Chișinău;
- ce presupune să fii rezident în R. Moldova în baza unui contract de muncă;
- care este filosofia din spatele conceptului „free shop”, pe care l-a adus și promovat la Chișinău;
- de ce simte nevoia să participe la proteste și să facă activism;
- ce este cultura independentă și care este rolul Coaliției Sectorului Cultural Independent;
- de ce și cum ar trebui autoritățile să sprijine cultura independentă;
- ce eforturi și costuri presupune mutarea comunității de artiști independenți de la Casa Zemstvei la Moldova Film;
- ce evoluții există în cazul evacuării „Apartamentului deschis” de către autoritățile locale;
- ce găsește Clara la Chișinău și nu a găsit în altă parte;
- ce o enervează cel mai mult în R. Moldova și ce oportunități vede aici.
***
Podcastul „Laboratorul Social”, unde luăm mostre de societate – oameni, idei, fenomene, procese - și le studiem la microfon, a fost conceput din start ca un spațiu public și sigur pentru a pune în cuvinte și a înțelege mai bine ceea ce ni se întâmplă ca indivizi și ca societate într-o lume în schimbare rapidă.
Acum, după ce câteva runde de alegeri au readus la suprafață resentimentele acumulate în timp și care, în lipsa unei culturi a dialogului, au accentuat divizarea, ne propunem să abordăm, prin povești personale, subiecte sensibile ce țin de identitate și relații interetnice în Republica Moldova. Dar nu ne vom opri doar la acestea, pentru că vrem să descoperim împreună și alte povești despre cum se schimbă această societate.
Urmărește „Laboratorul social” pe YouTube și pe moldova.europaliberă.org.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
