Sâmbătă, 17 august, începe sezonul de vânătoare în Republica Moldova. Vor putea fi vânați 10.000 de porumbei până în octombrie. Apoi, în cantitățile aprobate, se va deschide pe rând vânătoarea pentru prepelițe, rațe, gâște, fazani, sturzi, iepuri și altele. În schimb, recoltarea vulpilor și șacalilor este permisă nelimitat, deoarece autoritățile îți propun să regleze astfel numărul acestora.
Număr mare de șacali și vulpi pentru al patrulea an consecutiv
Autoritățile de mediu semnalează, pentru al patrulea an consecutiv, o populație mare de vulpi și șacali. Potrivit lui Sergiu Portneacov, șeful Secției Politici în Domeniul Forestier și Cinegetic de la Ministerul Mediului, vulpile se înmulțesc „prea repede” și au fost observate locuind în casele părăsite din sate.
Ministerul Mediului estimează că numărul vulpilor ar putea ajunge la peste 30.000, în condițiile în care numărul optim ar fi de cel mult două vulpi la o mie de hectare, iar în prezent sunt 10-12 pe aceeași suprafață.
Numărul șacalilor, o specie invazivă, se ridică la 2.000. Ei s-au înmulțit deoarece trăiesc în apropierea luncii râului Prut, unde nu pot fi vânați din cauza statutului de zonă de frontieră, explică Mihai Șcerbliuc, specialist principal în cadrul Societății Vânătorilor și Pescarilor din R. Moldova.
Șcerbliuc menționează că a observat pentru prima dată șacali în urmă cu aproximativ zece ani, în sud, în lunca râului Prut, venind pe Dunăre.
El știe despre daunele pe care aceste animale le provoacă din plângerile oamenilor. În primăvara 2024, Societatea Vânătorilor a fost alertată că, la Drochia, o stână de oi era atacată aproape în fiecare noapte, iar la Florești, niște copii au filmat un șacal mâncând un câine pe stadion.
Sergiu Portneacov explică că principalul pericol este că șacalii și vulpile reduc numărul animalelor de interes pentru vânătoare, deoarece se hrănesc cu speciile pe care vânătorii le-ar putea vâna.
Argumentele autorităților pentru vânătoarea nelimitată
Potrivit ordinului Ministerului Mediului privind cotele de vânătoare pentru sezonul 2024-2025, un număr prea mare de vulpi ar putea provoca și un „dezastru ecologic”.
Sergiu Portneacov, responsabil cu stabilirea cotelor de vânătoare, explică că acest „dezastru” se referă la riscul de rabie, o infecție care poate fi transmisă animalelor domestice și oamenilor prin mușcături sau manipularea animalelor moarte.
„Cu cât numărul de vulpi este mai mare, cu atât probabilitatea apariției infecției crește”, spune Portneacov.
În același timp, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor raportează că numărul cazurilor de rabie a scăzut în ultimii ani. Dacă în 2020 au fost 82 de cazuri, în 2022 au fost doar 10, dintre care unul la o vulpe și altul la un șacal. Scăderea se datorează vaccinării antirabice a vulpilor pe cale aeriană.
În ultimii 20 de ani, au fost depistate doar două cazuri de rabie la oameni. Totuși, anual, circa 5.000 de persoane caută îngrijiri medicale după ce au fost mușcate de animale.
Locul lupului în habitatele locale
Ecologista Silvia Ursul de la Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii spune că, deși populațiile locale de păsări sunt afectate de vulpi și șacali, care se hrănesc cu ele, nici rolul acestor prădători în habitatele locale nu este „de neglijat”.
Aceste specii consumă și cadavre în descompunere, oferindu-ne astfel un serviciu important prin eliminarea acestora din ecosistem, explică ecologista. Extinderea lor în natură este un proces natural, deoarece ocupă o nișă liberă, cea a lupului.
„Orice ecosistem are nevoie de un prădător de top care să controleze populațiile”, spune reprezentanta SPPN.
În Republica Moldova sunt circa 60 de lupi. Potrivit lui Sergiu Portneacov, lupii nu au unde trăi în Republica Moldova, pentru că nu avem suficiente păduri. Deși ei ar rezolva problema șacalilor și vulpilor, însă ar putea duce la altă problemă, mai mare „vor ataca animale domestice de talie mai mare cum ar fi vaca, calul”, explică Porteneacov.
Reprezentanții Societății pentru Protecția Păsărilor și Naturii susțin însă că vânătoarea nelimitată ar putea duce la un „dezechilibru în relațiile dintre pradă și prădător”. Mai exact, ar duce la creșterea numărului rozătoarelor mici care intră în dieta de bază a acestor specii.
Specii fără interes economic
Deși atât responsabilul de la minister, cât și reprezentantul Societății vânătorilor spun că vânătoarea este unica soluție în prezent pentru a regla numărul de șacali și vulpi. Portneacov spune că vânătorii ar prefera să nu-și piardă cartușul pentru aceste animale.
„Vânătorul trebuie să aleagă: să împuște un fazan din care poate face o ciorbă sau o vulpe pe care trebuie ulterior să o îngroape”, explică Portneacov.
El mai spune că în perioada sovietică exista o cerere sporită pentru blănurile de vulpi, astăzi „nu avem niciun punct de primire”, precizează specialistul.
Anul trecut, vânătorii ar fi nimicit aproximativ 400 de șacali. Conform regulilor sanitare, cadavrele sunt duse la o groapă Beccari, o construcție specializată pentru eliminarea și dezinfectarea cadavrelor de animale. Pereții și fundul acesteia sunt izolate cu material impermeabil ca să nu infecteze apa și solul.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
