Activistul din districtul Tolebi, din regiunea Turkistan, cunoscut pentru criticile aduse guvernului pe rețelele sociale, a fost obligat să-și lase telefonul - un smartphone „Xiaomi Redmi Note 10” - în custodia autorităților pe durata detenției.
Când s-a întors acasă, Togysbayev a observat ceva îngrijorător. Un apel automat pe care telefonul său îl efectuează la inițializare a fost direcționat către sora sa mai mică.
„Când am aflat acest lucru, m-am gândit imediat: «mi-au deschis telefonul». Altfel, telefonul meu era blocat și setat pe modul «avion»”, a declarat el pentru serviciul kazah al RFE/RL, cunoscut local ca Radio Azattyq.
„Câteva zile mai târziu, m-am întors acasă, am deschis telefonul și am accesat harta 2GIS. Am constatat că activaseră funcția care partajează locația mea altor persoane. Au configurat-o astfel încât informațiile să fie transmise automat sau de câte ori mă conectam la Internet”, a spus Togysbayev.
De atunci, el a luat măsuri de precauție, lăsându-și adesea smartphone-ul acasă zile sau săptămâni întregi și pornindu-l doar pentru scurt timp. Autoritățile kazahe nu au comentat afirmațiile lui Togysbayev ca răspuns la solicitarea Radio Azattyq, însă suspiciunile sale par bine întemeiate.
O investigație realizată de Radio Azattyq confirmă că autoritățile kazahe dețin instrumente capabile să ocolească parolele de pe smartphone-uri și laptopuri.
Printre acestea se numără UFED, un sistem criminalistic produs în Israel de compania „Cellebrite”, capabil să extragă mesaje, fotografii, istoricul de navigare și chiar datele șterse. UFED este utilizat legal în multe țări, însă doar de către organele de aplicare a legii și cu aprobarea justiției. Poate fi folosit doar dacă autoritățile au acces fizic la dispozitiv.
Radio Azattyq a analizat date de import-export care arată modul în care sistemele UFED au ajuns în Kazahstan.
Dispozitivele au fost achiziționate de la „Georgian Digital Forensics”, care se prezintă drept reprezentant regional al „Cellebrite”. Două companii kazahe, „AskomMET” și „IRPLAB”, au importat sisteme UFED din Georgia de trei ori în perioada 2022-2023, potrivit analizei Radio Azattyq bazate pe unele înregistrări de pe ImportGenius.
Această rută este confirmată suplimentar de un e-mail din 13 februarie 2025, consultat de Radio Azattyq, trimis de Albert Avraham Katsir, director de vânzări la „Cellebrite”, către Giorgi Akhalaia, angajat al Ministerului de Interne al Georgiei.
În e-mail, Katsir scrie: „Din întreaga regiune a Caucazului, Georgia este singura țară unde ne putem vinde soluțiile. Din păcate, pentru prima dată îmi exprim îngrijorarea că în orice moment din acest an Georgia ar putea fi blocată de la vânzarea echipamentelor noastre.”
E-mailul, disponibil public pe portalul de achiziții de stat al Georgiei, nu precizează sursa acestor îngrijorări.
„Cellebrite” se prezintă ca furnizor de instrumente de criminalistică digitală destinate exclusiv utilizării legale.
Potrivit companiei, soluțiile sale de inteligență digitală sunt concepute pentru investigații ulterioare evenimentelor, nu pentru supraveghere preventivă, fiind reglementate de politici stricte de licențiere.
„Cellebrite” afirmă că își verifică clienții în funcție de istoricul privind drepturile omului și poate dezactiva accesul la tehnologia sa în caz de abuzuri, subliniind că se „poziționează ca partener al autorităților de aplicare a legii” în cadrul unor „standarde legale și etice”.
În martie 2021, „Cellebrite” a anunțat oficial că va înceta să vândă soluțiile și serviciile sale de inteligență digitală clienților din Federația Rusă și Belarus, invocând necesitatea de a opera în conformitate cu normele și reglementările acceptate la nivel internațional.
Cu toate acestea, deși compania susține că își verifică în prealabil clienții, tehnologia sa poate fi utilizată în moduri care ridică probleme legale și etice, în funcție de practicile locale.
Îngrijorări privind accesul criminalistic la telefoane
Centrul de Expertiză Judiciară al Ministerului Justiției din Kazahstan a confirmat pentru Radio Azattyq că UFED și alte programe similare sunt utilizate în practică, alături de alte sisteme precum MD-RED și MD-NEXT.
„Este reglementat de Codul de procedură penală. Mai multe articole tratează acest aspect. Smartphone-ul unei persoane conține informații private”, a declarat deputatul Abzal Kuspan, care este și avocat, într-un interviu acordat Radio Azattyq.
„Dacă trebuie deschis, acest lucru ar trebui făcut doar cu autorizarea instanței de investigație. Fiecare etapă - percheziția, confiscarea, deschiderea - necesită protocoale separate, întocmite de anchetatori, procurori sau alte persoane implicate procedural.”
Avocatul Bauyrzhan Azanov a afirmat că, în pofida garanțiilor legale și a supravegherii în investigațiile digitale, există puțină încredere în capacitatea autorităților de a respecta regulile.
„În timpul investigațiilor sub acoperire, nu putem ști ce date accesează anchetatorul sau în ce scop”, a spus el. „Există control judiciar, dar încrederea noastră în acesta este limitată. Drepturile constituționale, civile și politice ale oamenilor există pe hârtie, însă doar instanța poate verifica dacă sunt respectate.”
Relatările Radio Azattyq menționează, de asemenea, că, în practică, mulți deținuți oferă autorităților acces la telefoanele lor sub presiune, deși organele de aplicare a legii pot susține ulterior că accesul a fost voluntar.
„În timpul procesului, dacă îi întrebi pe procurorul de stat și pe anchetatori de ce au deschis și verificat telefonul, aceștia spun că persoana a oferit singură parola”, a spus Azanov. „Spun că nu au forțat și nu au exercitat presiuni. Ce poți face în această situație? Aceasta este problema. Deblocarea sau nu a telefonului este dreptul persoanei.”
Activiști și jurnaliști sub presiune
Kazahstanul a utilizat și alte programe de supraveghere împotriva activiștilor și jurnaliștilor.
Laboratorul de Securitate al Amnesty International a confirmat că cel puțin patru activiști ai societății civile din Kazahstan au avut dispozitivele mobile infectate cu spyware-ul Pegasus al grupului NSO, fiind vizați încă din iunie 2021. Marie Struthers, directoarea Amnesty International pentru Europa de Est și Asia Centrală, a declarat că acest caz „se adaugă unui volum deja tot mai mare de dovezi că spyware-ul NSO este arma preferată a guvernelor care încearcă să reducă la tăcere mișcările sociale și să înăbușe disidența.”
„Statele din întreaga lume trebuie să implementeze imediat un moratoriu asupra exportului, vânzării și utilizării echipamentelor de supraveghere până când va exista un cadru de reglementare conform cu drepturile omului”, a adăugat ea.
Investițiile autorităților kazahe în instrumente avansate de criminalistică digitală și supraveghere, inclusiv sisteme UFED și alte programe disponibile comercial, au loc într-un context în care autoritățile au intensificat reținerile și măsurile administrative împotriva activiștilor politici și jurnaliștilor, în perioada premergătoare referendumului constituțional din 15 martie din Kazahstan.
Mai mulți reporteri independenți au fost reținuți pentru scurt timp în secțiile de votare, iar jurnaliștii Saniya Toiken și Maqpal Muqanqyzy s-au confruntat cu amenzi sau alte restricții legate de relatările lor despre referendum.
Jurnalistele Botagoz Omarova și Gulnara Bazhkenova se află în arest la domiciliu pentru presupusa răspândire de informații false. Activistul anticorupție Orazaly Yerzhanov a fost plasat în detenție preventivă pe 5 martie, sub acuzația de „obstrucționare a drepturilor electorale”, după ce a cerut public boicotarea referendumului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te