Născută în România comunistă, în România lui Nicolae Ceaușescu, Mirella Hansen a absolvit Academia de Studii Economice (ASE) la București, a „făcut” revoluția din 1989 la Sibiu, orașul natal, după care a plecat în Danemarca. Și-a continuat studiile, s-a reorientat spre finanțe, a lucrat la marile firme internaționale de audit ca PWC și Deloitte, la televiziunea publică daneză, ca să ajungă acum, șefă de departament financiar în una din cele mai mari asociații de cooperative de consum (magazine), COOP, din Danemarca.
Cum spune singură, în interviul cu Europa Liberă, nu pentru că ar fi avut vreo „nostalgie” pentru CAP-urile (Cooperativă Agricolă de Producție) sau SMA-urile (Stațiune de Mașini Agricole) copilăriei.
Cu o istorie de aproape două secole, sectorul cooperativ din Danemarca, născut în agricultură, dar care s-a extins la comerț, sectorul bancar, construcții și asigurări, este o parte naturală a economiei sociale de piață, la fel ca sectorul privat.
COOP DK – magazinele cooperative
- 1866: Povestea „COOP Danemarca” începe în 1866, când pastorul Hans Chr. Sonne și un grup de locuitori din localitatea Thisted înființează prima asociație comercială, prima cooperativă de consum. Ideea venea din Anglia, scopul fiind ca cei săraci să aibă acces la hrană decentă și la bunuri de bază, la prețuri accesibile.
- De la început, COOP vrea să informeze și să educe, așa că 2,5% din profit este folosit, între altele, pentru a crea un fond de cărți, care pot fi împrumutate. Bibliotecile publice au apărut mult mai tîrziu.
- 1896: se înființează prima asociație a cooperativelor de consum (în daneză: Fællesforeningen for Danmarks Brugsforeninger, FDB), care numărau câteva sute.
- 1897: ca să spargă monopolurile și să forțeze reducerea prețurilor, FDB decide să producă plusvaloare: începe cu un atelier de prăjit cafea la Kolding. Urmează fabrici de tutun, mirodenii, săpun, margarină și produse de mercerie.
- 1900: Danemarca are deja 1.000 cooperative de consum.
- 1930 – 40: FDB introduce declarația gramajului net pe pachete, urmată de declarații privind conținutul produselor.
- 1949: Asociația cooperativelor de consum (FDB) deschide primul magazin cu autoservire.
- 1953: FDB deschide primul supermarket din Danemarca.
- Astăzi, aproape 2 milioane de danezi sunt proprietari sau numai membri în COOP Danemarca („Coop amba”). Toți membrii cu vârsta peste 18 ani pot fi aleși în diferitele structuri de conducere ale asociației.
(Sursă: COOP, pagina oficială de web)
Europa Liberă: Mirella Hansen, v-ați născut și ați crescut în România ceaușistă, ați plecat în Danemarca după revoluția din 1989. Ați avut vreun moment de ezitare când s-a pus problema să lucrați pentru sau la o cooperativă? V-ați gândit vreun moment că acest COOP ar avea ceva de a face cu CAP-urile comuniste?
Mirella Hansen : „ Întrebare foarte bună, pentru că nu m-am gândit deloc că firma COOP este o cooperativă în sensul cunoscut din România. Pentru mine cooperativa din lumea sovietică, comunistă, este [o structură] în care lumea era forțată să participe. Bunicii mei au fost membri de cooperativă într-un sat din Mureș, dar nu i-am văzut niciodată zâmbind când discutau despre cooperativa lor.
Pentru mine, COOP este una din cele mai vechi și mari firme daneze, are 40 de mii de salariați și cu cei mai mulți proprietari, are aproape 1,9 milioane de proprietari, ceea ce face ca firma să fie extraordinar de interesantă pentru un economist.”
„Comparativ cu cooperativa pe care o știam din România, nimeni nu i-a forțat pe coproprietari să facă parte din această cooperativă.
Recunosc, de când am venit în Danemarca, în 1994, am devenit membră a cooperativei COOP, pentru că am văzut foarte multe avantaje.
COOP are acum cea mai mare rețea de supermarketuri din Danemarca, 30% din piața daneză.”
Europa Liberă : De unde s-a inspirat mișcarea cooperatistă din Danemarca? Înțeleg că nu era prima din Europa?
Mirella Hansen: „În Danemarca a început în 1866, a fost începută de un preot danez după modelul mișcării cooperatiste din Anglia. Din câte înțeleg eu, și cooperativa comunistă pe care o cunoaștem noi, tot de acolo este inspirată. Dar până am venit în Danemarca, nu am știut că nu sovieticii au inventat cooperativele!
COOP a început ca o asociație de cumpărători, să-i ajute pe cei mai săraci să cumpere la prețuri mai avantajoase. Și astăzi este o asociație de cumpărători, de protecția consumatorilor.
Încearcă să modifice Danemarca prin educarea consumatorilor să mănânce mai sănătos. Au avut multe programe pentru lansarea „piramidei alimentare”, adică ce să mănânci ca să ai o viață sănătoasă.
A fost primul lanț de magazine din Danemarca care a introdus produsele ecologice. Se interesează de bunăstarea animalelor și face lobby ca să fie interzise chimicalele în alimente.”
Europa Liberă : Care sunt principiile de funcționare?
Mirella Hansen: „Este o firmă cu o lungă tradiție și care, ca angajator, este foarte democratică. Încearcă să funcționeze ca o firmă care trebuie să obțină profit, ca orice firmă „normală”, dar cu 1,9 milioane de proprietari, oricine are dreptul să-și spună punctul de vedere.
Ca angajat la această firmă, tot așa, ai dreptul să-ți spui punctul de vedere, să vii cu sugestii.
Așa că este cu totul altceva decât cooperativa pe care o știam din tinerețe, CAP-ul bunicilor!”
„COOP cumpără produsele, printre altele, de la alte cooperative sau de la producători mici, locali, și le vinde la prețurile pieței, oricărui client. Dacă ești însă coproprietar, adică membru al cooperativei, primești mereu o reducere foarte mare. ”
Europa Liberă: Cum devine consumatorul normal membru în cooperativă? Trebuie să aibă un capital, un magazin sau cumpără, pur și simplu, acțiuni ?
Mirella Hansen: Sunt două căi să devii membru. Cu un capital foarte mic, poți deveni co-proprietar. Cum vrem să atragem astăzi și tinerii, le oferim posibilitatea să strângă acest capital, cumpărând prin aplicația COOP. Fiecare reducere la care ar avea dreptul, se strânge în acest capital, necesar pentru a deveni membri.
În Danemarca sunt aproape 1,9 milioane de membri. Anual, toți pot participa la adunarea generală, unde își pot spune punctul de vedere. Dacă nu ești de acord cu conducerea firmei, sau ai o sugestie... participi, ai un vot, la egalitate cu ceilalți, și poți participa la dezvoltarea firmei.
Europa Liberă: Vorbiți de membri normali, de consumatori. Dar care este situația magazinelor COOP, cui aparțin ?
Mirella Hansen: „În acest moment, COOP are în jur de 1.100 de magazine în toată Danemarca, din care aproximativ 300 sunt în franciză, ca McDonalds. Au logo-ul nostru. Proprietarul, care a ales să fie membru în lanțul nostru de distribuție, semnează un acord de cooperare cu firma COOP. Noi, prin cooperativa care ne ajută să cumpărăm produsele la prețuri foarte avantajoase, îi vindem lui produse fără să adăugăm avans la vânzare, dar el trebuie să ne ajute să ne acoperim costurile administrative. Este un model foarte avantajos pentru a deschide magazine în Danemarca.”
„Proprietarii independenți, cei cu franciză, au câte un vot. În acest moment, reprezintă cam 40% (…)”
Danemarca – date economice
- Performanța economică esențială a unei țări este reflectată de produsul intern brut, totalul tuturor bunurilor și serviciilor vândute. Produsul intern brut la nivel mondial în 2022 a fost de aproximativ 12.607 USD pe cap de locuitor. PIB-ul din Danemarca, pe de altă parte, a ajuns la 66.983 USD pe cap de locuitor, sau 395,40 miliarde USD pentru întreaga țară. Prin urmare, Danemarca se află în prezent pe locul 39 dintre marile economii.
- Dacă aceasta este calculată pe locuitor, ținând cont de paritatea puterii de cumpărare, atunci Danemarca se află în lista celor mai bogate țări din lume pe locul 10.
(Sursă: WorldData.info)
Europa Liberă: Magazine în regim de cooperativă există numai în Danemarca, sau este un fenomen în tot nordul Europei?
Mirella Hansen: „Există în toate țările din Scandinavia, până aproape de sfârșitul secolului trecut, toate au făcut parte din același COOP, COOP Scandinavia. La un moment dat, fiecare s-a „retras” în țara lui, Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, Insulele Faroe și Groenlanda. Dar continuăm că cumpărăm împreună, pentru a obține prețuri mai avantajoase, prin COOP Trading.”
Europa Liberă: Cam cât de mare este partea cooperativelor în toată economia daneză?
Mirella Hansen: „Nu știu care este proporția, dar știu că sunt foarte multe firme mari, care produc lapte – precum „Arla” - sau carne de porc, sau alte alimente, și toate funcționează după sistemul de cooperativă. Și toate sunt firme foarte mari în Danemarca.”
Europa Liberă: Ne întoarcem de unde am plecat, în România. Ați studiat acolo ASE-ul, deci economie. Aveți vreo explicație de ce ideea modernă de cooperativă este respinsă și astăzi?
Mirella Hansen: „Bănuiesc că în România și astăzi se mai pune semnul de egalitate între noțiunea de cooperativă și ceea ce am cunoscut noi din timpurile comunismului, când țăranii au fost forțați să facă parte din cooperativă.
În Danemarca, te înscrii de bună voie și nesilit de nimeni, și nimeni nu are de suferit dacă jumătate de sat este în cooperativă, cealaltă nu.
Este foarte important să fie din propria ta inițiativă să faci parte din această cooperativă, și este foarte important să vezi că obții niște avantaje, făcând parte din ea.”
Sectorul cooperativ în UE
În UE există 250.000 de cooperative, deținute de 163 de milioane de cetățeni (o treime din populația UE). Aproape 5,4 milioane de oameni lucrează în acest sector.
Cote de piață
- Agricultură - 83% în Olanda, 79% în Finlanda, 55% în Italia și 50% în Franța
- Silvicultură - 60% în Suedia și 31% în Finlanda
- Servicii bancare - 50% în Franța, 37% în Cipru, 35% în Finlanda, 31% în Austria și 21% în Germania
- Retail - 36% în Finlanda și 20% în Suedia
- Farmaceutică și îngrijire medicală - 21% în Spania și 18% în Belgia
(Sursă: Comisia Europeană)
