Potrivit ministrului, agricultorii din nordul țării ar trebui să-și orienteze afacerile spre sectorul de procesare, cei din centru – spre procesare și vinificație, iar cei din sud - să cultive fructe sâmburoase, struguri tehnici și să crească oi.
Adrian Cepoi crește floarea-soarelui, grâu și culturi tehnice în satul Mihăileni, raionul Râșcani, din nordul țării. El consideră că ar fi eficient ca doi-trei fermieri care au capacități de a-și dezvolta afacerile să se asocieze și să înceapă să proceseze recolta, nu doar să cultive plante.
- Te-ar putea interesa și: Cultivarea porumbului în sudul R. Moldova ar putea fi interzisă prin lege
„Noi, în ultimii ani, exportăm materie primă și avem profituri mici. Piața cerealelor s-a prăbușit din cauza războiului din Ucraina și, dacă ar fi create condiții pentru procesarea cerealelor sau oleaginoaselor, ar fi mai avantajos și mai rentabil pentru noi”, a spus Europei Libere fermierul.
El este de părere că ar fi bine să fie construite fabrici mici de ulei și mori moderne, ca să nu existe monopol pe piață, iar prețurile să fie mai bune. În același timp, el crede că sunt necesare investiții mari, iar, fără ajutorul statului, fermierii nu s-ar descurca. De exemplu, Adrian Cepoi are o moară veche, rămasă încă din colhoz.
„Nu este o afacere, mai vin sătenii să macine grâul din când în când. Dacă am avea ajutor din partea statului și am putea lua credite avantajoase sau granturi, desigur că am moderniza-o. Deja avem experiență și am vrea să dezvoltăm și activitatea de procesare”, explică fermierul.
„Nu văd cum s-ar asocia legumicultorii”
Gheorghe Bobîrcă din satul Pohărniceni, raionul Orhei, din centrul țării, consideră, la fel, că asocierea în cooperative ar fi benefică pentru producătorii de cereale, care au deja terenuri consolidate și și-ar putea reduce astfel cheltuielile pentru tehnica agricolă. El, însă, cultivă legume în sere, pe suprafețe mari, de 17 ani și nu vede cum s-ar putea asocia cu alți producători.
„Noi nu avem nevoie de tehnică scumpă, doar de brațe de muncă și combustibil ieftin. În plus, noi cultivăm legume pe o suprafață cât ar avea toți producătorii de legume din raion la un loc. Ceilalți cultivă pe suprafețe foarte mici, în câmp deschis, iar noi vindem legumele mai devreme decât ei. Nu văd cum ne-am putea uni”, afirmă Bobîrcă.
„Era cooperative și pe timpul sovietic și fără folos”
Agricultorii mai spun că, pentru a se urma recomandările ministerului, ar trebui să renunțe la ceea ce produc acum, ceea ce ar necesita costuri și timp.
Leonid Pleșca are o podgorie pe care cultivă struguri tehnici în raionul Ștefan Vodă, din sudul țării. Face și apicultură. El consideră că orice activitate agricolă ar fi profitabilă, dacă ar fi piață de desfacere și irigare.
„Era cooperative și pe timpul sovietic și fără folos. N-o să ne ajute cu nimic aceste cooperative”, spune Pleșca.
El susține că prețurile oferite pentru strugurii tehnici sunt foarte mici în acest an. „Înainte erau fabrici, veneau și de la Vulcănești, și din alte orașe. S-au închis sau stau cu vinul îmbuteliat în depozite și nu au unde vinde. Un producător a lăsat în pârloagă 24 de hectare de vie cu struguri de soi Merlot. Mă gândesc să renunț și la vie, și la apicultură”, se plânge agricultorul.
Ministrul Agriculturii a anunțat o „revoluție în agricultură”, după modelul Italiei, unde se pune accent pe asocierea fermierilor în cooperative. „Cooperarea înseamnă unicul mod prin care îți reduci din cheltuieli și îți majorezi venitul”, a declarat Vladimir Bolea, într-un interviu oferit Europei Libere.
De asemenea, Ministerul Agriculturii va veni cu recomandări pentru agricultorii din diferite zone ale R. Moldova pentru ca activitatea acestora să fie profitabilă.
