Sunt concluziile unui raport intitulat „Prăpastia arșiței”, realizat de Centrul pentru Reziliență al Fundației americane Adrienne Arsht-Rockefeller (Arsht-Rock), relatează Reuters.
Raportul analizează situația din Statele Unite, India și Nigeria, și avertizează că în anii caniculari – cum este și 2023 – peste 200 de mii de femei ar putea muri în cele trei țări, pe an.
„Încet dar sigur, arșița face lumea mult mai ostilă pentru femei”, a declarat Kathy Baughman McLeod, directoarea centrului Arsht-Rock. Căldura creează o „povara dublă” pentru femei, se mai arată în raport.
„Nu numai că femeile sunt mai susceptibile să se îmbolnăvească fizic din cauza căldurii, sunt și cele de la care se așteaptă să se ocupe de toți ceilalți care suferă de căldură, fie că sunt sau nu renumărate pentru aceste îngrijiri”, mai spune Kathy McLeod pentru Reuters.
Canicula afectează mult viețile femeilor, le obligă să lucreze mai multe ore pe zi, fie afară pe câmp sau în casă, unde gătesc și fac curat – totul pe mai puțin bani sau gratis, se mai arată în raportul Fundației Arsht-Rock.
„Femeile sărace devin și mai sărace, iar cele care au reușit să iasă din sărăcie sunt împinse la loc, în sărăcie”, spune Kathy McLeod.
Absența unei surse de răcire, povara specială a femeilor
Se așteaptă ca până în anul 2050, în India, Nigeria și Statele Unite, numărul zilelor de caniculă să se dubleze în medie. Cel mai mult va avea de suferit productivitatea femeilor din comunitățile cele mai sărace și marginalizate, arată raportul citat de Reuters.
În cele trei țări, pierderile de productivitate legate de căldură sunt estimate la aproximativ 120 de miliarde de dolari în fiecare an. Cele mai mari se înregistrează în contextul muncilor casnice neremunerate, provocate de absența unor echipamente de răcire în casă, fie că este vorba de aer condiționat, ventilatoare sau frigidere.
Se estimează că până în 2030, aproximativ 1,2 miliarde de oameni săraci din mediul rural și urban la nivel global vor trăi fără o sursă de răcire.
Femeile petrec aproape de două ori mai mult timp decât bărbații lucrând acasă, îngrijind copiii sau rudele mai în vârstă și gestionând casa – iar cele care nu își pot permite instalații de aer condiționat, de exemplu, pierd și mai mult din productivitate, arată raportul.
În țări precum Nigeria, unde căldura exacerbează simptomele bolilor tropicale, de la malarie la febră galbenă, mamele poartă „o dublă povara”: trebuie să se îngrijească pe ele dar trebuie să aibă grijă și de membrii bolnavi ai familiei, ceea ce înseamnă ore suplimentare de muncă neplătită.
Medicii din Nigeria, care se confruntă cu întreruperi frecvente de curent, cer ca spitale să fie dotate cu sisteme mai bune de ventilație. Totodată recomandă ca femeile însărcinate să facă pauze de cel puțin trei ore dacă lucrează în aer liber.
„Pentru femeile însărcinate, căldura prezintă un risc mai mare de deces, deoarece temperaturile ridicate afectează creșterea fătului și complică starea generală a sănătății viitoarelor mame”, spune Samuel Adebayo, medic ginecolog din Lagos.
În Nigeria se înregistrează 20% din decesele materne la nivel mondial - 58.000 de femei pe an – arată raportul Arsht-Rock, citând datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), iar căldura este un factor agravant.
În Marea Britanie, pericolul unui deces la naștere este de patru ori mai mare pentru femeile din comunitățile de culoare decât pentru femeile albe, iar schimbările climatice nu vor face decât să agraveze acest pericol, potrivit lui Selvaseelan Selvarajah, un medic din estul Londrei.
În timp ce bogații își permit instalații de aer condiționat și costurile implicite de electricitate, cei săraci nu-și pot permite astfel de cheltuieli, a mai spus medicul Selvarajah, citat de Reuters.
„Chiar dacă administrațiile locale ar instala aer condiționat în apartamentele sociale, costul electricității se va ridica la sute de lire pe lună, așa că locatarii nu le vor folosi”, mai spune medicul de la Londra.
Munca „invizibilă”, o povară mai mare pentru femei
Savitri Devi, o femeie de 40 de ani, a lucrat zi de zi pe câmp, în statul Uttar Pradesh, din nordul Indiei, la temperaturi de până la 44 de grade Celsius, și asta în timp de zeci de oameni au murit în urma valului de căldură care a lovit India în iunie.
Femeile din India pierd aproape o cincime din orele de lucru plătite din cauza căldurii, iar căldura extremă împinge salariile femeilor sub pragul sărăciei în sectoare precum agricultura, în care lucrează cam 70% din totalul femeilor angajate, arată raportul Arsht-Rock.
„Evident că am suferit lucrând la soare. M-am îmbolnăvit și mi s-a tăiat salariul pentru fiecare oră pierdută din cauza căldurii. Dar ce fac? Trebuie să lucrez pentru bani", a spus Savitri Devi. Femeia câștigă 250 de rupii (un pic peste 3 dolari) pentru opt ore de muncă pe zi.
Creșterea temperaturilor a exacerbat problema, constată experții, în special pentru oamenii săraci din mediul rural. Pe măsură ce secetele afectează recoltele și accelerează plecarea bărbaților din sate în căutarea unui alt loc de muncă, femeile sunt lăsate în urmă să aibă grijă de ferme și de familii.
Benoy Peter, director executiv al Centrului pentru Migrație și Dezvoltare Inclusivă, o organizație non-profit din regiunea indiană Kerala, a declarat că majoritatea muncii agricole din India rurală constă din munca invizibilă a femeilor - care își asumă o povară mai mare, când bărbații migrează spre orașe.
„Femeile țin ferma, au grijă de bătrâni și copii, iar dacă se îmbolnăvesc, nu este nimeni care să le ducă la un doctor”, spune Benoy Peter.
Kathy McLeod de la Fundația Arsht-Rock spune că oamenii încep să înțeleagă efectele negative ale caniculei asupra finanțelor și sănătății.
„Această criză, având în vedere nivelul emisiile noastre... nu face decât să se înrăutățească”, spune ea. „Nimeni nu trebuie să moară din cauza căldurii. Toate aceste decese și boli pot fi prevenite. Sperăm doar ca omenirea să ia problemele în serios”.
