În opinia dvs., ce ar trebui să fie prioritatea statului pe piața zahărului? Click pentru a participa la un SONDAJ
Un regulament privind administrarea importurilor de zahăr anunțat pentru dezbateri publice precizează că baremul de trei mii de tone de tone este prevăzută pentru importul zahărului din țările cu care Republica Moldova are acorduri de liber schimb, adică țările CSI și țările candidate la aderarea la UE, membre ale CEFTA, cum este Serbia.
Toate importurile din CEFTA și CSI peste această cantitate ar trebui impozitate cu 75%.
O creștere vertiginoasă a importurilor de zahăr ieftin din Serbia a determinat guvernul să suspende, în octombrie 2025, scutirea de taxe vamale pentru aceste importuri și să impună o taxă vamală de 75% pentru cantitățile de peste 1.000 de tone.
Restricțiile au expirat în aprilie 2026, iar de atunci guvernul și jucătorii de pe piața moldoveană nu se pot pune de acord asupra unor măsuri de protecție noi.
Între timp, pe piață au intrat deja fără taxe vamale peste 1.040 de tone de zahăr ieftin din Serbia și Belarus.
În propunerea sa, guvernul spune că această cantitate trebuie calculată retroactiv și inclusă în limita de trei mii de tone pe an.
Ce spun producătorii autohtoni de zahăr despre noua propunere
Pe scurt – cantitatea de zahăr importată fără taxe din țările cu regim de liber schimb trebuie limitat la 1.000 de tone pe an.
Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZ) – care reprezintă companiile „Südzucker Moldova” (capital german), „Moldova Zahăr” (capital polonez) și Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr – spune că nivelul propus de guvern este „prea ridicat în raport cu situația actuală a pieței”.
Producătorii moldoveni spun că pot acoperi o mare parte din consum intern, de 70-75 de tone pe an, iar importurile trebuie să servească doar ca măsură de siguranță. Dacă este admisă o cantitate prea mare de zahăr ieftin, acest lucru coboară prețul prea mult, lovind în interesele producătorilor.
Într-un răspuns dat Europei Libere, UPZ a spus că toate tipurile de importuri de zahăr - inclusiv cele făcute în baza acordurilor de comerț liber - au atins deja aproximativ 30% din consumul intern.
„Un volum suplimentar ar putea genera presiuni nu doar asupra industriei producătoare de zahăr, ci și asupra întregului lanț valoric”, susține UPZ.
În afară de țările din CEFTA și CSI, mai pot exporta zahăr fără taxe în Republica Moldova și țările UE – cota anuală fiind de 14,5 mii de tone.
În industria autohtonă a zahărului activează circa 3.000 de angajați, iar investițiile cumulate ale celor doi procesatori depășesc 130 de milioane de euro la cele două fabrici.
◉ SONDAJ
Ce spun importatorii și consumatorii industriali?
Că, dimpotrivă, cota propusă de guvern pentru importul fără taxe, este prea mică.
„Regulamentul propus rămâne abuziv și promovează monopolul local”, afirmă Adrian Lipcan, administratorul traderului „Sugar Bridge”, companie care deține o cotă de peste 20% din importurile de zahăr.
Acesta consideră că măsura este o încercare a marilor producători locali de a stabili artificial un preț intern ridicat, de aproximativ 800 de euro per tonă, ceea ce afectează consumatorii de zahăr.
El atrage atenția asupra discrepanțelor mari de preț – în timp ce în R. Moldova tona de zahăr ajunge la 730 de euro, în România aceasta se vinde cu circa 500 de euro, iar în Ucraina cu 385 de euro. „Aceste date trebuie să pună pe gânduri autoritățile”, a spus Lipcan Europei Libere.
La rândul său, Mircea Manoli, directorul executiv al Asociației Procesatorilor din Industria Alimentară „Speranța-CON” – un mare consumator industrial de zahăr - spune că a adresat un demers noului premier Vasile Tofan, în care și-a exprimat dezacordul față de proiect.
Manoli susține că documentul propus este „un instrument de consolidare a poziției producătorilor [de zahăr] autohtoni”.
Vorbind Europei Libere, Manoli a spus că procesatorii propun delimitarea clară a zahărului destinat industriei alimentare ca materie primă scutită de taxe de import, cu condiția ca acesta să fie utilizat exclusiv în producție, fără drept de revânzare pe piața internă.
„O astfel de măsură ar stimula producția locală cu valoare adăugată mare și ar impulsiona exporturile, fără să afecteze consumul intern sau producătorii de zahăr”, explică Manoli.
Directorul asociației procesatorilor observă că producătorii de sfeclă de zahăr beneficiază începând cu acest an și de subvenții stat.
Programul strategic pentru perioada 2026-2030 prevede alocații cuprinse între 4.000 și 5.200 de lei (200-260 de euro) per hectar de sfeclă de zahăr.
Vezi și reportajul filmat în octombrie 2025 la Călugăr, raionul Fălești, despre fermierul Vasile Antonciuc, care declara că strânge ultima roadă. Renunță la această cultură, după peste 30 de ani în care a cultivat-o.
Ce se întâmplă pe piața zahărului din R. Moldova
Reglementările propuse de guvernul moldovean vin, așadar, în contextul unor decizii anterioare de protecție a pieței zahărului.
În octombrie 2025, Guvernul a suspendat pentru 200 de zile scutirea de taxe vamale pentru zahărul din Serbia, impunând o taxă de 75%.
După ce importurile anuale de zahăr au fluctuat mulți ani la rând între 5.600 și 14.200 de tone, în 2024 și 2025 importurile au făcut un salt la circa 35.000 de tone anual, fenomen alimentat de prețul redus al zahărului sârbesc [aprox. 14 lei/kg fără TVA, comparativ cu 19,30 lei/kg cât solicitau producătorii locali].
Autoritățile sugerează, între altele, în nota de fundamentare a proiectului de regulament nou că vor să protejeze producătorii locali, argumentând că diferențele de cost dintre zahărul sârbesc și belarus și cel local sunt dictate, în primul rând, de costurile la resursele energetice care sunt în cele două țări de câteva ori mai mici.
Potrivit datelor Curții de Conturi, analizate anterior, de publicația Mold-Street, principalii importatori din ultimii ani au fost holdingul transnistrean „Sheriff” (41% din volumul total), urmat de „Südzucker Moldova” (29%) și „Sugar Bridge” (22%).
***
În condiții optime, R. Moldova poate produce până la 100.000 de tone de zahăr pe an. Totuși, schimbările climatice afectează grav sectorul – din cauza secetei, producția din 2024 a fost de la doar 30.000 de tone. Deși în 2025 producția a revenit la 78.000 de tone, suprafețele cultivate cu sfecla de zahăr sunt în scădere constantă, iar dificultățile în sector persistă. De exemplu, campania de recoltare precedentă s-a prelungit până în martie 2026, lăsând aproape 2.000 de hectare nerecoltate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
