Șeful diplomației americane, Rex Tillerson, nu a avut întâlniri oficiale, dar venirea sa în România are loc, printr-o coincidență interesantă, după ce Senatul a amânat să dea undă verde cumpărării de rachete Patriot. Guvernul a aprobat săptămâna trecută (8 noiembrie 2017) proiectul de lege pentru realizarea „Capabilității de apărare aeriană cu baza la sol” care corespunde „Sistemului de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”. În acest proiect se precizează că, începând cu acest an, se vor cumpăra șapte sisteme de rachete PATRIOT: patru pentru înzestrarea Statului Major al Forțelor Terestre Aeriene și trei destinate Statului Major al Forțelor Terestre. Totul în valoare de circa 4 miliarde de dolari.
Ministrul Apărării, Mihai Fifor, era încrezător că lucrurile vor fi derulate în regim de urgență și că în cel mult două săptămâni proiectul va trece de Senat și va ajunge la Camera Deputaților, în așa fel încât România să poată face plata primului sistem PATRIOT, gândit să devină operațional în 2019. Luni, însă, când proiectul de lege urma să fie dezbătut la Comisia de apărare a Senatului, parlamentarii puterii au lipsit în bloc. PSD și ALDE, cele două partide care formează arcul guvernamental au fost acuzate de Opoziție că vor să „blocheze” cumpărarea rachetelor americane, „periclitând” astfel parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Parlamentarii puterii nu au explicat boicotul, dar e posibil ca într-o coordonare cu guvernul, PSD și ALDE să amâne cumpărarea primului pachet PATRIOT pentru anul viitor, din pricina problemelor financiare. Pe de altă parte, banii dedicați cumpărăturilor militare ar trebui să vină de la bugetul Armatei.
Lucrurile sunt încâlcite, în această perioadă în care coaliția aflată la putere vrea să schimbe legile justiției. Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite vorbea în legătură cu acest subiect despre „îngrijorările profunde” ale administrației de la Washington, chiar în ziua în care guvernul roman aproba legea de achiziționare a rachetelor PATRIOT.
Astfel de critici succesive exprimate de ambasadorul Klemm „în numele guvernului american” i-au iritat pe liderii coaliției de guvernământ, în special pe Liviu Dragnea, președintele social-democraților, și pe Călin Popescu Tăriceanu, șeful ALDE. Cei doi nu sunt niște entuziaști pro-atlantiști, dar, pe moment, nici nu îndrăznesc să schimbe politica externă a României.
Nu se știe, deci, de ce secretarul de stat american a făcut o escală în capitala României, după turneul asiatic al președintelui Donald Trump, la care a luat parte. E posibil să fi fost doar o haltă în călătoria sa globală, într-o țară prietenă și sigură care are un partener strategic cu Statele Unite. Ca fost șef al unei mari companii energetice cum este Exxon Mobile, care explorează în apele teritoriale românești ale Mării Negre, ar putea exista și alte rațiuni ale acestui stop la București.
În același timp, deși întâlnirea lui Rex Tillerson cu ministrul de externe roman, Teodor Meleșcanu, a fost foarte scurtă și mai degrabă protocolară, poate că șeful diplomației americane a avut un mesaj important pe care a vrut să-l transmită oficialilor români. Pozele cu cei doi făcute de ambasada Statelor Unite și date publicității în timp real ar putea fi un argument în acest sens.
