Expertul economic Viorel Gîrbu susține că principalele cauze care au tăiat din Produsul Intern Brut (PIB) au fost situația dificilă din agricultură, afectată de secetă în 2022, și reducerea capacității de cumpărare a populației, ceea ce a diminuat consumul, de care depinde foarte mult economia.
Într-o discuție cu Europa Liberă, expertul a explicat că R. Moldova are o economie bazată pe consum, și nu pe producere, iar atunci când scade capacitatea de cumpărare, scade și PIB-ul.
Potrivit economistului, consumul s-a redus, în primul rând, din cauza politicii monetare restrictive adoptate de BNM. Este vorba de rata de bază mare, care a dus la scumpirea creditelor și a descurajat investițiile în economie. Viorel Gîrbu observă că Guvernul nu a compensat în vreun fel consecințele acestor decizii ale BNM.
De asemenea, BNM a folosit cursul de schimb al monedei naționale ca instrument de temperare a inflației. „În acest moment, avem o situație paradoxală. Prețurile stau la nivelul anului trecut, iar cursul leului este mai mic decât era înainte de valul inflaționist”, spune Gîrbu.
El a explicat că acțiunile BNM au dus la întărirea monedei naționale, iar un leu puternic a dus la o creștere a costurilor de producție cu circa 30%. În același timp, prețurile la produsele livrate în afară nu puteau să crească la fel de mult, fiindcă nimeni nu le-ar fi cumpărat, iar exportatorii au fost nevoiți să vândă la prețuri mici. Și pe piața internă, produsele de import sunt mai ieftine decât cele din R. Moldova.
„Acest lucru înseamnă scăderea puterii de cumpărare, a numărului locurilor de muncă, a capacității agenților economici să plătească salarii, să achite impozite. Scăderea volumului de impozite achitate în buget reduce capacitatea Guvernului de a majora salariile bugetarilor. Este o avalanșă de probleme”, a precizat Viorel Gîrbu, menționând că Guvernul și BNM nu s-au gândit la consecințele acțiunilor pe care le întreprind.
Creșterea din 2023 nu este, de fapt, o creștere
Potrivit scenariilor BNM, economia Republicii Moldova ar urma să-și revină începând cu trimestrul III al acestui an și să ajungă în 2023 la o creștere de 10,1%. Prezentând raportul asupra inflației, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a explicat că aceste prognoze se vor realiza dacă finanțările în bugetul de stat vor veni la timp și BNM va relaxa politica monetară, adică va micșora rata de bază și, prin urmare, creditele vor deveni mai accesibile.
Viorel Gîrbu îi dă dreptate guvernatorului BNM în ceea ce ține de evoluția pozitivă a PIB-ului în 2023, dar atrage atenția că este vorba de o comparație cu situația din 2022.
R. Moldova depinde mult de climă și nu de capacitatea sa de a determina nivelul de bunăstare economică.Viorel Gîrbu
„Aceasta nu este o creștere economică propriu-zisă. Este o recuperare a situației nefaste din anul trecut. Această prognoză se bazează pe faptul că, din punct de vedere climateric, anul acesta va arăta mai bine decât anul trecut. Or, dacă situația din agricultură va fi similară cu cea din 2022, atunci speranțele autorităților sunt deșarte. Oricum, în secolul XXI, R. Moldova depinde încă mult de climă și nu de capacitatea sa de a determina nivelul de bunăstare economică”, a explicat Viorel Gîrbu.
Economistul a mai remarcat că agenții economici nu au investit în 2022 în tehnologii sau echipamente. „În economie, dacă nu investește, nu ai cum să obții creștere economică. Politica monetară restrictivă a descurajat agenții economici să ia credite și să investească. Nu există condiții pentru majorarea salariilor, pensiilor și prestațiilor sociale, iar, dacă oamenii nu vor avea bani, nu vor cumpăra și, astfel, va fi un consum mai mic, ceea ce va afecta mărimea PIB-ului în acest an”, a precizat expertul.
Datele statistice arată că R. Moldova a înregistrat în trimestrul III o scădere economică de 10,3%. În același timp, creșterea economică în zona euro a fost de 2,3%, PIB-ul s-a majorat în România cu 4%, al Ucrainei s-a micșorat cu 30,8% și al Federației Ruse – cu 3,7%.
