Linkuri accesibilitate

De ce sunt est-germanii altfel?


Tanc rusesc în faţa Ambasadei Rusiei din Berlin
Tanc rusesc în faţa Ambasadei Rusiei din Berlin

Un studiu al Fundaţiei Bertelsmann analizează motivele unor est-germani de a participa la demonstraţii anti-sistem

După 1990 s-a pus deseori întrebarea de ce est-germanii recţionează altfel decât vest-germanii. Atunci au apărut şi termenii „Ossi” şi „Wessi” prin care se încerca - prima dată în publicistică - să se facă o delimitare între cei născuţi şi socializaţi în partea răsăriteană şi cei născuţi şi crescuţi în partea occidentală a Germaniei.

De ce sunt est-germanii altfel?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00

În anii următori au încercat şi sociologi, politologi şi istorici să găsească un răspuns la întrebarea care nu şi-a pierdut actualitatea până-n ziua de astăzi.

Diferenţele de a acţiona în public, de a se pronunţa în legătură cu anumite evenimente s-au accentuat odată cu izbucnirea coronapandemiei şi a războiului din Ucraina.

Studiu despre proteste anti-sistem

Coperta studiului „Mir reicht’s Bürger”
Coperta studiului „Mir reicht’s Bürger”

Un grup de cercetător a publicat acum un studiu, analizând motivele unor participanţi la aşa numitele „demonstraţii de luni” în două oraşe est-germane, Gera şi Chemnitz (fost Karl-Marx-Stadt / Oraşul Karl Marx), în iarna 2022-2023.

Demonstraţiile de luni sunt o formă de protest neaprobat, răspândit şi în alte localităţi din est. Demonstraţiile sunt, pe de altă parte, şi o deturnare a tradiţiei aşa-ziselor demonstraţii de luni care în toamna anului 1989 au fost organizate de opoziţia civică răsăriteană şi care au contribuit la răsturnarea regimului comunist. Participanţii la demonstraţii de luni, organizate acum, se folosesc până şi de sloganul celebru din 1989, scandând: „Noi suntem poporul!”.

Titlul studiului („Mir reicht’s Bürger”) dat publicităţii de Fundaţia Bertelsmann se bazează pe un joc de cuvinte care s-ar putea traduce aproximativ aşa: „Cetăţenii ‚îmi ajunge’”. Cuvintele „Îmi ajunge” au fost imprimate pe pancarte şi au devenit şi un slogan al protestatarilor.

Viziuni alterate de conspiraţionism şi xenofobie

Autorii studiului au ajuns la concluzia că participanţii la aceste demonstraţii au o cu totul altă viziune despre democraţie şi o altă imagine a Germaniei decât majoritatea cetăţenilor. Numitorul comun între cei care manifestează este nemulţumirea faţă de politica guvernului german şi ura faţă de ecologişti. Imaginea Germaniei în percepţia demonstranţilor este una naţionalistă. Ei susţin că Germania are, în primul rând, datoria să-i sprijine pe germani şi nu pe ucraineni sau persoane de altă naţionalitate. În opinia lor, democraţia ar trebui să se bazeze pe voinţa poporului, iar aceasta poate fi exprimată doar prin consultarea directă, sub forma unor plebiscite.

Autorii studiului nu au chestionat persoane care-şi afişau deschis apartenenţa la grupări radicale de dreapta, ci numai persoane care erau prezente la demonstraţii, ca simpli participanţi.

Cei mai mulţi dintre aceştia au declarat că participă la proteste fiindcă nu sunt de acord cu politica faţă de Ucraina; apoi au mai invocat şi nemulţumirea faţă de politica sanitară a guvernului. Totodată, au mai declarat că ei cred că Statele Unite ar fi declanşat în secret războiul, iar foarte mulţi consideră că extinderea NATO spre est a fost ilegală.

Din amalgamul acestor păreri, pe alocuri inspirate din teorii conspiraţioniste, se desprinde şi ideea des formulată în cercurile naţionalist-autoritare că sancţiunile contra Rusiei ar afecta mai ales Germania. De aceea, protestatarii cer ridicarea sancţiunilor şi stoparea livrărilor de armament.â

Simpatiile politice ale protestatarilor

La întrebarea care ar fi politicienii germani care ar fi în stare să rezolve criza actuală în conformitate cu dorinţele lor, 30 la sută dintre cei chestionaţi au nominalizat-o pe Sarah Wagenknecht, membră a Partidului Stângii (Die Linke). În interiorul Partidului ea este controversată şi tot mai izolată, după ce a organizat luna trecută la Berlin o mare demonstraţie, cerând începerea de negocieri de pace şi stoparea furnizării de armament. Potrivit unor informaţii neconfirmate, ea intenţionează să demisioneze din partid şi să înfiinţeze o nouă formaţiune politică. (Pentru alte detalii cf. „Sahra Wagenknecht, între putinofilie şi anticapitalism”, RFE, 10. 2. 2023.) Pe locul doi al simpatiilor (20 %) se situiază copreşedinta partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel.

Deşi demonstraţiile de luni nu constituie un fenomen de masă, a explicat un reperezentant al Fundaţiei Bertelsmann, ele constituie totuşi un risc pentru democraţie, mai ales atunci, „când ele sunt subestimate politic şi social”.

Mai există şi pericolul ca la viitoarele alegeri regionale din landurile estice, Saxonia, Brandenburg şi Turingia anumite idei ale „demonstranţilor de luni” să fie vehiculate de populişti şi, în consecinţă, ar putea afecta discursul democratic.

Previous Next

XS
SM
MD
LG