ERR l-a citat pe viceprimarul capitalei Tallinn, Andrei Kante (de la Partidul Centrului) cu declarația că aproximativ 300 de cadre didactice n-au îndeplinit cerințele de competență lingvistică, plecând din sistem.
Kante a recunoscut că situația este destul de complicată, și că directorii de grădinițe vor avea bătăi de cap să găsească înlocuitori, dar a amintit că ei au avut la dispoziție o perioadă de tranziție de doi ani.
„Cei care au dorit să-și îmbunătățească competențele lingvistice au putut să o facă, desigur, iar cei care au decis altfel vor trebui acum să plece. Situația de aici seamănă destul de mult cu una de criză, dar cred că o putem gestiona” , a mai spus viceprimarul capitalei estoniene.
La Narva, unde cam 100 de educatori au trebuit să plece la 1 august, situația este asemănătoare, potrivit Larissei Degel, șefa Departamentului de Cultură al Primăriei orașului aflat pe râul cu același nume, care marchează granița cu Rusia.
„În acești doi ani, toate grădinițele au organizat cursuri de limbă la locul de muncă sau au contribuit la organizarea programului de lucru pentru acei profesori asistenți care aveau nevoie de sprijin pentru a învăța limba”, a declarat Degel.
Degel a recunoscut că există o problemă evidentă legată de calificarea personalului în procesul de înlocuire a angajaților, motiv pentru care municipalitatea a fost nevoită să găsească soluții „creative” pentru formarea rapidă a noilor angajați.
„Printre noii angajați care vor veni să lucreze în grădinițe pentru a-i înlocui pe asistenții de educație care au plecat, se află, desigur, și persoane care nu au experiență de lucru în grădiniță”, a confirmat Degel. Ea a adăugat însă că există „mare interes” pentru cursurile de calificare rapidă, așa că este optimistă.
Un efort de 30 de ani
Cea mai nordică dintre țările baltice, Estonia, a lansat în 2024 o amplă campanie pentru trecerea la învățământ exclusiv în limba de stat, estoniana, cu scopul mai mult implicit de a reduce influența limbii ruse.
Populația de etnie rusă este estimată la 276.125 de persoane, adică 20,2% din populația totală a țării, conform datelor din 2026, majoritatea rușilor locuind în capitala Tallinn și în alte zone urbane din județele Harju și Ida-Viru.
Autoritățile de la Tallinn spun că reforma educației se va încheia în 2030, încununând un efort care durează de 30 de ani - adică aproape de la redobândirea independenței.
Promotorii reformei spun că ea nu are ca scop doar sprijinirea limbii și identității naționale, ci și o calitate mai bună a sistemului educațional în general.
„Segregarea pe criteriul limbii provoacă diviziuni sociale, care, la rândul lor, duc la inegalități evidente. Un mediu educațional universal în limba estoniană va asigura tuturor copiilor și tinerilor cele mai bune oportunități de a-și continua studiile, de a-și găsi un loc de muncă și de a se implica în activități interesante”, se arată pe site-ul oficial al reformei din învățământ.
O reformă similară are loc în Letonia vecină.
Rusia critică ambele țări pentru noile reglementări, numindu-le „rusofobe”.
Critici s-au făcut auzite și pe plan intern, în Estonia.
Deputatul Aleksei Jevgrafov a declarat că Partidul Centrului, din care face parte, a votat împotriva reformei.
„Locuitorii Estoniei trebuie să cunoască limba oficială, este un lucru de la sine înțeles”, a declarat Jevgrafov, care reprezintă orașul Narva în parlamentul estonian, pentru AFP.
El a susținut însă că tranziția a fost inițiată în grabă, subliniind lipsa profesorilor, precum și a ghidurilor și materialelor didactice.
„Guvernului nu i-a păsat dacă școlile erau pregătite, dacă profesorii erau pregătiți, dacă copiii erau pregătiți”, a spus Jevgrafov.
„Sunt de acord cu mulți experți care afirmă că acei copii care au fost prinși în roțile zdrobitoare ale acestei reforme riscă să devină o generație pierdută”, a adăugat el.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.