1. Împrumut de 200 milioane de euro pentru împădurire
În septembrie 2024, R. Moldova a semnat un acord de împrumut cu Banca Europeană de Investiții (BEI). Creditul, în valoare de 200 milioane de euro, va fi destinat pentru programul de extindere și reabilitare a pădurilor.
Cu acești bani, autoritățile vor putea să intensifice activitățile din program. De exemplu, vor începe construcția a trei pepiniere industriale, unde vor fi crescuți puieți cu rădăcina protejată, adică cu o rată mai mare de prindere. De asemenea, vor înființa un centru național de genetică forestieră (care urma să fie deschis încă în 2023, conform planului de acțiuni pentru 2023-2027), vor împăduri 63.000 de hectare, vor amenaja drumuri forestiere și vor construi depozite de stocare a lemnului.
În cei 2 ani de la lansarea programului, au fost reabilitate și împădurite 14.500 de hectare, mai puțin decât țintele din planul de acțiuni. Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, explică asta prin faptul că toate activitățile au fost finanțate din bugetul public și făcute „cu forțe proprii”, iar creditul de la BEI „o să schimbe la față domeniul silvic”.
2. Obligați să-și recicleze deșeurile
Responsabilitatea Extinsă a Producătorului prevede ca toți agenții economici care importă și pun pe piață echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatoare, ambalaje și produse ambalate, anvelope, uleiuri și vehicule sunt obligați să le colecteze și să le recicleze atunci când acestea devin deșeuri.
Pentru aceasta, producătorii trebuie să se înregistreze într-o listă de la Agenția de Mediu și să semneze un contract cu unul dintre sistemele colective existente sau să creeze un sistem propriu de gestionare a deșeurilor.
Aceste prevederi au început să fie aplicate din 16 mai 2024, dar autoritățile au extins termenul de câteva ori, întrucât producătorii nu reușeau să se adapteze la noile cerințe. Data finală de conformare este 1 februarie 2025. Operatorii economici care nu se vor înregistra la Agenția de Mediu nu vor putea plasa pe piață produse și nici să le facă publicitate.
Aproximativ 3.500 de companii sunt acum pe lista producătorilor de produse supuse reglementării de Responsabilitate Extinsă a Producătorului.
3. Reguli pentru terenurile de sub ape
În iunie 2024, autoritățile au aprobat Regulamentul privind valorificarea terenurilor fondului apelor și construcțiilor hidrotehnice. Este vorba de terenurile de sub ape, cum ar fi lacurile, mlaștinile, albiile râurilor și cele pe care sunt amplasare construcții hidrotehnice.
Documentul stabilește cum aceste terenuri sunt gestionate de autoritățile publice locale, cele centrale sau de arendași, cum sunt transferate din administrarea statului în cea a localităților și cum se calculează plata pentru arendă. De asemenea, în limita fâșiilor de protecție a apelor, se permite doar edificarea construcțiilor hidrotehnice și a celor pentru agrement ușor demontabile.
În acest an, Ministerul Mediului a făcut o inventariere a lacurilor din țară. Astfel, s-a aflat că în R. Moldova sunt aproape 7.000 de lacuri. Cele mai multe, peste 6.500, sunt în proprietatea autorităților publice locale. Peste 200 nu e clar cui aparțin.
Potrivit lui Vasile Grama, administratorul Direcției baziniere de gospodărire a apelor, întreprinderea de stat are în gestiune 38 de lacuri, dintre care 32 sunt date în arendă. Șase lacuri au secat și nu pot fi folosite.
După inventariere, Guvernul ar urma să stabilească lista corpurilor de apă de importanță națională și să decidă care rămân în gestiunea statului și care vor fi transferate autorităților locale.
Vezi și reportajul din satul Plop, Dondușeni, unde autoritățile locale împreună cu locuitorii vor să reabiliteze 4 km din 100 a râului Cubolta, în locul unde e alimentat de 24 de izvoare și prinde iar viață.
4. Poluatorul plătește
În noiembrie, Guvernul a avizat un proiect de lege care prevede că persoanele fizice sau agenții economici care dăunează mediului prin activitățile lor vor fi obligați să achite costul lucrărilor de regenerare sau de refacere a ecosistemelor.
De exemplu, dacă un agent economic a vărsat ape reziduale într-un râu sau nu a evacuat deșeurile, acesta nu va plăti doar o amendă, ci va fi obligat să restabilească ecosistemul așa cum era până la poluare.
În acest fel, Ministerul Mediului vrea să creeze un sistem echitabil, în care finanțarea refacerii mediului este trecută în responsabilitatea celor vinovați, după principiul folosit în Uniunea Europeană: „Poluatorul plătește”.
După ce legea va fi aprobată de Parlament, urmează să fie elaborată o metodologie pentru calcularea daunelor aduse mediului și un regulament pentru aplicarea formelor de garanție financiară.
Potrivit autorităților, în ultimii ani, poluarea mediului a atins „proporții îngrijorătoare” în R. Moldova. Datele Agenției Naționale pentru Sănătate Publică arată că poluarea aerului este cauza a peste 11% din decese, sau aproximativ 4.500 de persoane anual.
5. Eticheta „eco”
Guvernul a modificat, în vară, noi reguli pentru etichetarea produselor ecologice. Una din cele mai importante schimbări este că nu orice producător va putea aplica eticheta „eco” pe produs, ci doar agenții economici care vor avea un contract cu un organism de certificare a produselor ecologice, acreditat de Centrul Național de Acreditare (MOLDAC). Deocamdată, există o singură instituție de acest fel.
Astfel, autoritățile vor să se asigure că produsele sunt „cu adevărat” ecologice și că acestea vor fi monitorizate continuu ca să corespundă etichetei.
Sistemul de etichetare ecologică este unul voluntar. Un produs ecologic exclude utilizarea produselor chimice și protejează mediul înconjurător.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
