Vorba veche cu „Nu aduce anul cât aduce ceasul” se adevereşte o dată în plus, dacă e să înlocuim „ceasul” prin „luna” – chiar luna decembrie 2022. Bogată în evenimente culturale, nu mă voi opri decât la trei (plus una, în trecere) manifestaţii „decembriste”, tustrele având de a face cu cartea – pe 7-11 decembrie are loc, la Bucureşti, Târgul de carte Gaudeamus, după o pauză de trei ani; pe 14-17 decembrie, iarăşi după o pauză de trei ani, revin în Republica Moldova Zilele Literaturii Române la Chişinău, Ediţia a VI-a (câţiva participanţi la Zile… producându-se şi pe scana Nocturne-lor T.E.I., pe 15 decembrie); în data de 17 decembrie, poetul Vasile Romanciuc îşi sărbătoreşte, la Muzeul de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, cei 75 de ani, ocazie cu care se lansează volumul său de poeme recente Dumnezeu nu-şi ţine niciodată telefonul închis, Editura Prut, 2022, la Biblioteca Naţională.
Împins din varii motive până în cea de-a doua săptămână a lui decembrie, de unde se ţinea de regulă în penultima săptămâna a lui noiembrie, Gaudeamus-ul 2022 nu s-a ridicat la înălţimea Bookfest-ului din iunie curent, dar a avut cel puţin meritul de a reînnoda cu tradiţia târgurilor de carte de învăţătură autumnale, cele mai aşteptate de editorii din România şi Republica Moldova. Sigur, vedeta incontestabilă a Gaudeamus-ului 2022 s-a numit Teodosie, Humanitas, 2022 – proaspătul roman al lui Mircea Cărtărescu, a cărui intrare în librării, din data de 18 noiembrie (chiar centenarul morţii lui Marcel Proust!), a fost anunţată cu surle şi trâmbiţe cu săptămâni înainte –, despre care vom face vorbire la rubrica noastră Cartea la pachet ceva mai târziu. (Că tot am pomenit de Proust, semnalez apariţia altor două volume din saga În căutarea timpului pierdut, Cartier de colecţie, 2022, într-o nouă traducere din franceză semnată de Cristian Fulaş.)
Zilele Literaturii Române la Chişinău, Ediţia a VI-a, au început la doar patru zile de la târgul de carte, într-o miercuri, 14 decembrie, printr-o lectură a prozatorilor (în ordinea intrării în scenă: Ghenadie Postolache, Cristian Fulaş, Mircea V. Ciobanu, George C. Dumitru, Emanuela Iurkin, Oleg Serebrian şi Valentina Şerbani) la Librăria din Centru, urmată în aceeaşi seară de o dezbatere, Cum ne alegem personajele?, găzduită de MLR (moderatori: dr. Maria Şleahtiţchi & Valentina Şcerbani), avându-i drept invitaţi pe romancierii Cristian Fulaş, George C. Dumitru, Oleg Serebrian şi Paula Erizanu) – merită toată atenţia Domniilor Voastre:
Şi a mai fost seara de Poezie, joi la 17.00, la Librăria din Centru (cu Marcela Benea, Alina Purcaru, Elena Vlădăreanu, Cosmin Perţa şi Ion Buzu, toţi în mare formă), urmată de o altă dezbatere incitantă, la MNLR, Noi interpretări Dante şi Proust (moderatori: Lucia Ţurcanu şi Bogdan Creţu), cu acelaşi Cristian Fulaş, de data aceasta pe post de traducător al lui Proust, şi cu Laszlo Alexandru, autorului monumentalului op Lectura lui Dante – a nu se rata cu nici un chip:
Vineri, 16 decembrie, cea mai plină zi a Zilelor…, cu întâlniri ale scriitorilor invitaţi în liceele din Chişinău şi la Universitatea Pedagogică „Russo” din Bălţi, a urmat, seara, acelaşi scenariu al lecturilor publice, la Librăria din Centru (Alina Nelega, Iulian Fruntaşu, Alexandru Bordian, Paula Erizanu şi Tamara Cărăuş, venită special din Lisabona; basarabeanul Dumitru Crudu, trecut pe lista de invitaţi, strălucind prin absenţă…), culminând cu dezbaterea: Bani, muncă, precaritate, literatură, de la MNLR (moderatoare: Ioana Pelehatâi), avându-le în prim-plan pe Alina Nelega, Elena Vlădăreanu şi Tamara Cărăuş – şi ea, memorabilă:
Ei bine, pe durata Zilelor… (amintesc doar de dezbaterea de sâmbătă, Romanul biografic: George Bacovia, Nichita Stănescu, Nicolae Labiş, Marioara Voiculescu, Paul Celan, de la MNLR, cu participarea lui Adrian Jicu, Bogdan Creţu, Cosmin Perţa, Alina Nelega şi Cristian Fulaş; la fel şi Maratonul de poezie, techno & party din seara zilei de 17, de la ArtCor), nici un oficial din conducerea Uniunii Scriitorilor din Moldova (preşedintele & vice-preşedintele USM, preşedintele Consiliului USM) sau al Filialei Chişinău a Uniunii Scriitorilor din România nu a găsit de cuviinţă să salute colegial participanţii – scriitori importanţi veniţi din Iaşi, Bucureşti, Târgu Mureş, Cluj, Lisabona – şi să se alăture publicului, altminteri numeros. Gest inexplicabil & incalificabil pentru mine, mai cu seamă după trei ani de pandemie care ne-a ţinut departe unii de alţii.
Cât de firesc s-a înscris, în cadrul Zilelor…, jubileul poetului Vasile Romanciuc (n. 17 decembrie 1947), un clasic în viaţă de-o proverbială modestie, sărbătorit la MNLR, din al cărui volum recent îngăduie-mi-se să citez acest splendid poem ce rezumă o viaţă de creator:
Sentiment
Poezia,
muncă la negru
până-n pânzele albe.
* * * * * * * * * * *
Înainte însă de a trage cortina anului literar 2022, deschid Le Monde şi dau peste aceste recomandări de lectură ale cotidianului parizian pentru 2023, unde pe poziţia a doua se află romanul lui Cristian Fulaş, Iochka (titlu original: Ioşca, l-am prezentat de altfel la Cartea la pachet), Editura La Peuplade din Quebec; ei bine, în 2022, a apărut şi ediţia românească de buzunar a romanului Ioşca, la Polirom, la fel şi biografia romanţată Celan: am trăit, da, de acelaşi autor, tot la Polirom; şi – (marea!) cireaşă de pe tort – primele trei volume din saga lui Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut, Cartier de colecţie, în tălmăcirea Domniei Sale. Hotărât lucru, 2022 este anul lui Cristian Fulaş, sau, dacă vreţi, Cristian Fulaş este scriitorul anului 2022.
