Linkuri accesibilitate

Decernarea Premiului Nobel pentru Pace 2021 prilejuiește discuții despre jurnalismul contemporan


La Oslo, a avut loc, la 10 decembrie, decernarea Premiului Nobel pentru Pace 2021, pe care l-au primit doi jurnaliști.

În cuvintele președintei Comitetului Nobel Norvegian, Berit Reiss-Andersen, laureații de anul acesta sunt „doi reprezentanți remarcabili ai presei”, Maria Ressa din Filipine și Dimitri Muratov din Rusia. Premiul le-a fost conferit pentru „eforturile lor de a apăra libertatea de exprimare”.

Dmitri Muratov este unul dintre fondatorii cotidianului Novaia Gazeta (în 1993) și redactor-șef de 24 de ani. Comitetul Nobel a declarat că Novaia Gazeta, pe care a numit-o „cel mai independent ziar din Rusia de astăzi”, a apărat libertatea de exprimare în Rusia „în condiții din ce în ce mai dificile”.

La ceremonia de decernare organizată la faimoasa primărie de la Oslo, Muratov a spus că jurnalismul din Rusia trece printr-o „perioadă neagră”.

„În ultimele câteva luni, peste o sută de jurnalişti, instituţii de presă, apărători ai drepturilor omului şi ONG-uri au fost catalogaţi recent drept „agenţi străini”. În Rusia, aceasta înseamnă „dușmani ai poporului”. Mulți dintre colegii noștri și-au pierdut locul de muncă. Unii trebuie să plece din țară (...). Zeci de jurnalişti părăsesc Rusia, dar unii au fost lipsiți chiar și de această șansă”, a spus Muratov.

Novaia Gazeta s-a confruntat cu „hărțuiri, amenințări, violență și omoruri” încă de la începutul său, șase dintre jurnaliștii săi fiind uciși, inclusiv, cu peste 15 ani în urmă, Anna Politkovskaia, ale cărei relatări au expus corupția la nivel înalt în Rusia și abuzurile din Cecenia.

La cererea lui Muratov și a celeilalte laureate, Maria Ressa, participanții la ceremonia de la Oslo au ținut un minut de reculegere în memoria jurnaliștilor uciși în lumea întreagă.

Comitetul Nobel norvegian a declarat că Maria Ressa, care conduce o companie de presă digitală specializată în jurnalism de investigație, numită Rappler, „folosește libertatea de exprimare pentru a aduce la lumină abuzul de putere, violența și autoritarismul în creștere” în Filipine.

Ressa, al cărei website a expus abuzurile președintelui filipinez Rodrigo Duterte, se confruntă cu acuzații care implică peste 100 de ani de detenție. În prelegerea sa la Oslo, jurnalista și-a îndreptat criticile și împotriva companiilor gigant din industria high-tech, acuzându-le de răspândirea unui val toxic pe rețelele de socializare.

Această industrie high-tech a permis, în cuvintele ei, „unui virus al minciunii să ne infecteze pe fiecare dintre noi, asmuțindu-ne unul împotriva celuilalt (...) și pregătind terenul pentru ascensiunea liderilor autoritari și dictatorilor în lumea întreagă”.

Ressa a descris lumea mediilor de informare ca pe o medalie cu două fațete în care jurnalismul profesionist se află pe o parte, iar rețelele de socializare controlate de industria high-tech - pe cealaltă.

Președinta Comitetului Nobel a spus la rândul său că presa liberă bazată pe fapte se află în prima linie a eforturilor de apărare a valorilor democrației, libertății de exprimare și de informare. „Rolul presei este de a dezvălui agresiunea și abuzul de putere, contribuind astfel la pace”, a spus Berit Reiss-Andersen. Dar și pentru ea există un revers al medaliei.

„Jurnalismul nu este întotdeauna folosit pentru a promova adevărul și pacea. Uneori presa este parte a problemei, ca atunci când ajută la răspândirea propagandei și a știrilor false (...). Prin premiul din acest an, Comitetul Nobel Norvegian dorește să sublinieze importanța libertății de exprimare și a unei prese libere în combaterea evoluțiilor distructive din societățile noastre”, a spus Reiss-Andersen.

Prestigiosul Premiu Nobel pentru Pace este menit să onoreze o persoană sau o organizație care „a făcut cel mai mult sau cea mai bună muncă pentru fraternitatea dintre națiuni”.

Premiul Nobel este însoțit de o medalie de aur și peste 1,14 milioane de dolari. Banii provin dintr-o moștenire lăsată de creatorul premiului, inventatorul suedez Alfred Nobel, care a murit în 1895.

  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG