Elena Calistru explică într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă de ce e dificilă restrângerea sistemului de imunitate parlamentară de la București, și de ce, în opinia ei, singurii care ar putea pune presiune pentru ca să se schimbe ceva în acest sens sunt cetățenii: „în momentul în care parlamentarii simt că publicul le dă câte o lecție ei tind să se comporte un pic diferit”.
Europa Liberă: DNA a trimis astăzi Senatului cererea pentru efectuarea urmăririi penale în cazul președintelui acestui for legislativ, Călin Popescu Tăriceanu. Cum vedeți acest lucru ținând cont de faptul că, și pentru alți parlamentari aflați în situații similare, de regulă, Parlamentul a făcut scut în jurul lor?
Elena Calistru: „Este foarte posibil să vedem și de această dată același tip de comportament din partea Senatului. Să nu uităm ca inclusiv în cazuri cu încărcătura socială și publică mult mai mare am văzut Senatul respingând astfel de cereri. Mă gândesc aici, de exemplu, la respingerea cererii pentru Titus Corlățean, care era pus sub acuzare în legătură cu ceea ce s-a întâmplat cu votul românilor din diaspora în timpul alegerilor prezidențiale și, deși acolo în mod evident exista o așteptare a publicului pentru a se face lumină în acest
A existat o perioadă în care acest tip de cereri erau acceptate de Parlament, mă refer aici la perioada imediat după alegerile prezidențiale când inclusiv Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) solicitase Parlamentului României să își regândească un pic respingerile pe bandă rulantă de până în acel moment.
caz, Senatul a decis să nu încuviințeze acest tip de urmărire. De asemenea, în ultimii ani, am observat o serie de momente în care au fost respinse aceste cereri. A existat o perioadă în care acest tip de cereri erau acceptate de Parlament, mă refer aici la perioada imediat după alegerile prezidențiale când inclusiv Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) solicitase Parlamentului României să își regândească un pic respingerile pe bandă rulantă de până în acel moment. A urmat o scurtă perioadă, de un an circa, în care au fost încuviințate aceste cereri după care s-a revenit la această practică de a respinge mai curând aceste cereri venite pentru ridicarea imunității. (...) Există câteva cazuri care au rămas cumva în imaginarul colectiv. Probabil cel mai mediatizat, inclusiv din perspectiva unei spectaculozități, a fost cel al lui Dan Șova, fost ministru al Marilor Proiecte. La momentul respectiv, una dintre colegele sale din Parlament a venit și l-a miruit, după care, la vot, solicitarea de ridicare a imunității a picat. Deci nu i s-a ridicat imunitatea în acel moment, însă odată cu pierderea mandatului, Dan Șova a fost cercetat și în acest moment se află în închisoare”.
Europa liberă: Credeți ca această situație în care se află al doilea om în stat, ar putea grăbi adoptarea legii grațierii?
Elena Calistru: „Mi-e foarte greu să evaluez din perspectiva lor acest lucru. (...) Ce ne-au arătat ultimii doi ani aproape este că, și în absența unei legi privind amnistia și grațierea, decidenții noștri găsesc tot felul de tertipuri prin care să întârzie răspunderea acestora în fața legii”.
Europa Liberă: Cum se întâmplă în alte state UE atunci când pentru un ministru sau un parlamentar se cere urmărirea penală?
Elena Calistru: „Dincolo de legislația foarte diversă de la o țară la alta, ce am observat este că nici măcar nu este nevoie sa ajungem la situații dintr-acestea în care să stăm să analizăm cam care sunt procedurile legislative pentru că acei oameni își dau demisia imediat. Rezolvarea merge mai degrabă pe acest tip de cutumă, a asumării unei răspunderi în privința acestor alegații direct din partea personajului politic respectiv. Și din punctul meu de vedere către asta ar trebui sa ne îndreptam în momentul în care acuzațiile sunt serioase. Și nu numai.”
Europa Liberă: Ce ar trebui făcut sau de unde ar trebui să vină presiunea pentru ca sistemul de imunitate parlamentară să fie schimbat, iar lucrurile să funcționeze la fel ca în alte state UE?
Elena Calistru: „Este foarte complicat să discutăm despre reformarea din rădăcini sau cu totul a acestui concept de imunitate parlamentară. Motivul este că această imunitate este stabilită prin articolul 72 din Constituția Românei, numai că articolul 72 precizează faptul că imunitatea și răspunderea limitată se referă mai degrabă la declarațiile politice și la activitatea politică a acestora și nicidecum la semnarea de contracte sau de acte adiționale. Cred că presiunea poate veni doar din partea cetățenilor. Ceea ce este cert este că, în momentul în care parlamentarii simt că publicul le dă câte o lecție, cum a fost cazul după alegerile prezidențiale, tind să se comporte un pic diferit, numai că după aceea uită. Poate și pentru ca presiunea publică trece și poate și pentru că, într-un fel, aceștia nu sunt neapărat conștienți de faptul că va exista o sancționare din partea publicului în ceea ce îi privește permanent”.
