Linkuri accesibilitate

Decizia Curții Constituționale în privința statutului limbii ruse are implicații politice


Ina Șupac, directoarea executivă a ONG-ului Institutul de Politici și Inițiative Sociale

Continuă controversele pe marginea legii referitoare la statutul limbii ruse în R. Moldova.

În timp ce externele moldovene au cerut ambasadei ruse la Chișinău să se abțină de la ingerințe în treburile interne ale R. Moldova atunci când sugerează că riscă cu „pacea interetnică” anulând legea privind statutul limbii ruse, socialiștilor, autori ai legii, li se reproșează pe de altă parte că nu ar fi ajutat cu nimic minoritatea rusă nici dacă legea nu era anulată de Curtea Constituțională și rămânea în picioare. Europa Liberă i-a cerut un interviu la această temă Inei Șopac, directoarea executivă a ONG-ului Institutul de Politici și Inițiative Sociale de la Chișinău.

Ina Șupac: „Proiectul de lege și însăși legea votată de Partidul Socialiștilor și Partidul „Șor” în luna decembrie a anului trecut, de fapt, nu conține niște prevederi noi care nu sunt incluse în legislația actuală. Adică, de fapt, marea majoritate a acestor prevederi se conține în diferite legi existente, chiar și formularea asta de „statutul limbii ruse ca limbă a comunicării interetnice” există în legea privind drepturile minorităților naționale adoptată încă în 2001, dar această formulare, acest statut al limbii ruse este prevăzut și în strategia privind integrarea minorităților etnice din 2017 până în 2026. Acolo, în punctul 1.2, această formulare, adică acest statut al limbii ruse este prevăzut. Așa că la întrebarea dacă este nevoie de legea funcționării limbilor, fiindcă legea precedentă a fost declarată ca învechită în 2018, eu zic că da, având în vedere că legea a fost declarată ca învechită și, mai mult decât atât, în Constituția Republicii Moldova articolul 13, în punctul 4 este clar stipulat că legea funcționării limbilor ar trebui să fie adoptată de către parlament. Dar la întrebarea, dacă ea a fost necesar să fie adoptată în așa grabă, așa cum au făcut-o socialiștii în decembrie trecut, eu evident că zic că nu, fiindcă modul cum ei au promovat această lege mie mi se pare că, de fapt, a fost o încălcare a tuturor procedurilor posibile.

Am în vedere lipsa discuțiilor cu societatea civilă, lipsa audierilor parlamentare, ceea ce este prescris în regulamentul parlamentului, înainte ca legea să fie adoptată în prima lectură, lipsa avizului guvernului – toate astea duc la gândul că există o mare probabilitate că, de fapt, inițial Partidul Socialiștilor așteptase ca această lege să fie contestată de către cineva, dar numai pe partea asta procedurală. Probabil că asta era miza, dar până la urmă, Platforma DA, când au contestat această lege la Curtea Constituțională, iată, aici îmi pare foarte rău că ei au contestat nu numai pe procedură, ceea ce eu accept, fiindcă eu, având cât de cât experiență în trecut de a fi deputată în parlament, știu procedurile și conștientizez că procedurile au fost încălcate. Și eu aș accepta ca această sesizare la Curtea Constituțională să fie ca legea să fie contestată sau declarată neconstituțională, dar numai din punctul de vedere al procedurii. Asta e una, dar Platforma DA a mers mai departe, a contestat această lege nu numai din punctul de vedere procedural, dar și din punctul de vedere al conținutului, ceea ce a și dat posibilitate Curții să se expună nu numai din punctul de vedere procedural, dar și din punctul de vedere al statutului limbii ruse și al altor prevederi, fiindcă dacă Curtea era să se oprească numai pe partea procedurală, atunci eu presupun că nu ar fi fost, într-adevăr, o problemă să se revină în parlament cu legea în același conținut.”

Europa Liberă: Dar socialiștii tocmai au spus că vor încerca repetat să promoveze acest text de lege?

Ina Șupac: „Ei au să revină, fiindcă ei se pregătesc de alegerile anticipate, asta este evident, dar, având în vedere că legea deja a pus o linie roșie, ceea ce, apropo, eu nu sunt de acord cu această interpretare a Curții în ceea ce ține de conținutul acestei legi, nu am dubii că această decizie a Curții reprezintă opiniile personale politice, ideologice, dar nu reprezintă mecanismele cunoscute, internaționale din perspectiva drepturilor omului.

Niciodată nu a fost vreo recomandare care ar zice că statutul limbii ruse trebuie să fie micșorat

Eu am analizat foarte minuțios această decizie a Curții Constituționale și nu am văzut nici un abzaț (alineat), nici o propoziție care ar conține vreo recomandare care a fost dată pe parcursul tuturor anilor de independență din partea diferitelor organisme internaționale, cum ar fi Consiliul Europei sau Organizația Națiunilor Unite, dar eu cunosc aceste recomandări și vreau să vă zic că acele recomandări sfătuiesc autoritățile Republicii Moldova să mai dezvolte politicile, să zicem, în domeniul multilingv, dar nicăieri, niciodată nu a fost vreo recomandare care ar zice că statutul limbii ruse trebuie să fie micșorat și limba rusă să fie lipsită de statutul respectiv, așa că mie mi se pare că din start Curtea Constituțională a avut acest scop să vină cu această decizie, fiindcă altfel eu cred că ar fi durat mai mult perioada aceasta de analiză a acestei sesizări, întrucât nu există o urgență pentru Curtea Constituțională ca să vină cu o decizie, adică nu era să fie o problemă să vină cu această decizie și peste câteva luni de zile, și după alegerile anticipate, în cazul în care ele vor avea loc. Și în acest caz, Curtea Constituțională ar fi avut posibilitatea să se mai documenteze asupra acestor recomandări internaționale, bunăoară, cum ar fi același Consiliu al Europei și ONU în Republica Moldova și pe urmă să se pronunțe.

Dar cumva ei s-au grăbit și au venit cu acest mesaj și această decizie, care evident că divizează societatea și în urma căreia se vede cine a avut de câștigat, adică au câștigat unele forțe politice , dar, din păcate, poporul este acel care a pierdut în fața acestei istorii. Și aici eu aș vrea să adaug că este foarte interesant ceea ce acum se petrece cu interpretarea de către politicieni a acestei decizii – activul socialiștilor, chiar de la apariția acestei decizii a început s-o critice pe dna Sandu, că, iată, vedeți că din când a devenit președintă, iată ce se întâmplă. Vreau să vă zic că din punct de vedere formal, dna Sandu, ca președintă a Republicii Moldova, nu are nimic cu această decizie a Curții Constituționale. Eu nu am văzut nicăieri ca ea personal să se pronunțe chiar în luna decembrie când a fost adoptată această lege, nu am văzut niciun fel de opinii ale deputaților PAS în acea perioadă din luna decembrie anume în ceea ce ține de conținutul acestei legi, deputații PAS nu au fost printre cei care au contestat această lege la Curtea Constituțională, ceea ce mie mi se pare corect, fiindcă asta ar fi straniu, având în vedere mesajul de consolidare al dnei Sandu la alegerile prezidențiale, inclusiv datorită căruia ea a și câștigat alegerile. Mie mi se pare că tot ce s-a întâmplat în jurul acestei legi și deciziei Curții Constituționale este în detrimentul Maiei Sandu, în primul rând, dar problema dnei Maia Sandu este că ea probabil s-a gândit că nu va fi o problemă dacă nu va veni cu vreo reacție. Dar iată că nu a mers, fiindcă chiar consiliera dumneaei, dna Nemerenco a venit în seara acelei zile de joi cu acel deja renumit mesaj pe Facebook și apare o problemă și dacă până în acea seară de joi eu puteam să explic cu 100% de ce dna Sandu nu are nimic cu această lege și cu decizia Curții, de atunci este o problemă, pentru că dna Nemerenco încă nu a scos acest mesaj de pe Facebook și încă nu a venit cu un mesaj de scuze. Dacă era să fie nevoie ca cineva din aparatul președintelui să vină cu un comentariu, trebuia să fie persoana care este responsabilă de acest domeniu. Este vorba despre dna Liliana Onofrei-Neculaescu, care este un specialist extraordinar în domeniul educației lingvistice, pe când dna Nemerenco este responsabilă de medicină și las’ să se ocupe de asta. Acum, datorită acestui mesaj al dnei Nemerenco, socialiștii și alții cumva au un motiv și un argument de a o critica pe dna Sandu că ea ca și cum stă în spatele acestei decizii a Curții Constituționale.”

Europa Liberă: O discuție despre costurile punerii în practică a acestor legi vi se pare potrivită? Am văzut că multă lume discută despre faptul că ar fi foarte costisitor să se traducă actele publice, toate actele publice în câteva limbi.

Ina Șupac: „Iată aici este și miza că, de fapt, acest articol din lege a existat în Republica Moldova din 1989 și nimeni nu a atras atenție și nu a fost aplicată în practică, în primul rând, din perspectiva finanțării și a lipsei banilor în bugetul de stat sau lipsei de dorință, asta rămâne de discutat, dar cel puțin eu cred că era mai bine să nu se atingă acest subiect acum, că totul era clar și totul este foarte bine descris în legile din Republica Moldova, chiar și dacă această lege este deja învechită, dar era și este necesar ca Republica Moldova, toate autoritățile să se implice ca aceste articole să fie implementate în practică. Din păcate, ele nu lucrează. Mai mult decât atât, în anul 2002 a fost o sesizare la Curtea Constituțională din partea unor deputați anume la acest articol și Curtea a declarat-o constituțională. De ce – mă întreb eu – judecătorii actuali ai Curții Constituționale nu au inclus în decizie asta? Fiindcă, probabil, din start mulți au fost interesați în altă decizie decât ceea care ne-a fost furnizată. Răspunsul, dacă să răspund la întrebarea Dvs., este că democrația costă.

Noi cum dorim să construim un stat democratic funcțional, dacă noi spunem că pentru asta noi nu avem bani și excludem din start o parte din cetățeni, că asta ar trebui să fie un proces paralel de a acorda cetățenilor care posedă mai bine limba rusă serviciile acestei categorii de persoane, dar concomitent să promoveze și să implementeze servicii de acordare a învățământului calitativ în limba de stat. Au fost unele încercări, dar nu putem să spunem că aceste încercări au fost reușite la 100% și a reieșit așa că dintr-o parte putem să afirmăm că nu s-a reușit până la capăt 100% cu promovarea acestor politici și programe de promovare de studiere a limbii de stat pentru minoritățile etnice, dar din altă parte, există o parte a societății care zice că, iată, vedeți că ei nu doresc să învețe limba de stat, ei nu sunt patrioți ai Republicii Moldova. Dar stați puțin, haideți să vedem dacă într-adevăr este așa, că nu este așa.

Și cine dorește, poate să facă comparație, de exemplu, în Găgăuzia, cu exemplul renumit, dar renumit, din păcate, pentru cercuri foarte restrânse, ceea ce s-a întâmplat, de exemplu, cu Liceul „Mihai Eminescu” din Comrat, care la solicitarea părinților din Comrat, din familii găgăuze, care doresc copiii lor să învețe în limba de stat, acest liceu e unicul în raionul Comrat în care predarea este în limba de stat (predarea tuturor obiectelor am în vedere), dar acolo, în acest liceu nu au fost locuri de ajuns și era nevoie de investiții din partea Guvernului României, 15 milioane de lei, și 5 milioane de lei din partea bugetului de stat ca să se înceapă construcția unei clădiri adiționale la acest liceu ca, într-adevăr, dorința asta de a face studii în limba de stat să fie implementată. De ce despre asta nimeni nu vorbește?”

Europa Liberă: Acum vreau să apelez la experiența Dvs. politică. Dvs. ce parcurs pentru subiectul acesta prevedeți, adică ce s-ar putea întâmpla?

Ina Șupac: „Eu aș vrea să vă spun că acesta pentru mine este un argument în plus ca alegerile anticipate să fie desfășurate cât mai rapid posibil, fiindcă cu cât mai devreme se vor finaliza alegerile anticipate, cu atât mai devreme noi vom finaliza această pagină rușinoasă în istoria noastră și aceste discuții interminabile despre limbă, că eu nu am dubii că în parlamentul următor, cel puțin am destul optimism să cred așa, că în următoarea componență a Parlamentului Republicii Moldova discuțiile astea vor fi încheiate de către politicieni și se va găsi... Eu cred că ar fi nevoie de două treimi de deputați în următoarea componență a parlamentului care să revină nu cu populism, nu cu dorința de a face PR politic, dar cu dorința într-adevăr de a găsi un consens în ceea ce ține de conținutul acestei legi cu privire la funcționarea limbilor. Aș dori să cred că acest consens al cel puțin două treimi de deputați din următoarea componență ar găsi o soluție, ca să vină cu o sesizare comună a Curții Constituționale, astfel încât Curtea să adopte o altă decizie în acest sens.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG