În ce condiții ar trebui să aibă loc anticipatele, dacă vor avea loc: cu un nou guvern plenipotențiar? Sau e suficient și un guvern interimar ca cel de acum? Este întrebarea cu care începe astăzi retrospectiva săptămânii politice.
Cu statut deplin sau interimar, guvernul în mare parte are mâinile legate cât timp parlamentul rămâne în aceeași componență, consideră comentatoarea politică Stela Jantuan. Oficial majoritatea formațiunilor declară că își doresc să ajungă cât mai curând în fața alegătorilor pentru a le cere votul. Acțiunile însă trădează încercarea de a evita anticipatele cu orice preț, spune experta. Stela Jantuan consideră că fără schimbarea actualului parlament, mai exact a componenței acestuia, structura și modul de funcționare a guvernului au mai puțină însemnătate.
„Ei acum au un instrument foarte puternic cum este majoritatea parlamentară, chiar și neformalizată, pe care nu o vor avea în viitorul parlament, iată de ce ei vor merge la toate jocurile politice posibile și imposibile de a păstra status quo-ul acestei situații. Parlamentul în această ecuație politică este principalul jucător cu această majoritate parlamentară. Orice guvern: de tranziție, guvern temporar, guvern plenipotențiar, el va depinde de această majoritate parlamentară. Desigur, altfel poate fi doar în cazul în care se va forma o altă majoritate, dar nu cred că PAS sau Platforma DA vor merge în coaliție cu Șor sau Dodon.”
Comentatoarea Stela Jantuan mai observă că, între timp, politicienii moldoveni, indiferent de formațiunea din care fac parte, dau dovadă de un soi de agitație, ce vorbește despre o pregătire „în culise” pentru alegeri anticipate.
Subiectul privind statutul limbii ruse poate fi considerat unul „cu bătaie electorală”, consideră analistul politic Ion Tăbârță, or, această temă este lansată în spațiul public mai ales în preajma alegerilor. Dincolo de aceste aspecte politice, Ion Tăbîrță crede însă periculoasă tendința unor politicieni de a jongla cu teme sensibile, fără a ține cont de consecințe.
„Din păcate, după 30 de ani de independență, noi așa și nu ne-am lămurit până la capăt cine suntem: români sau moldoveni? Ce limbă vorbim? Din păcate, politicienii au menținut în continuare această divizare identitar-lingvistică și în căutarea electoratului au încercat să pedaleze pe aceste subiecte, menținând în continuare această divizare. Clasa politică nu a reușit să ajungă la o anumită coeziune pentru ca societatea noastră să fie una organică. În plus, noi nu am avut capacitatea să integrăm în societatea noastră minoritățile etnice. Din păcate, aceste subiecte se mențin în continuare, iar anumite partide politice insistă pe ele.”
Ion Tăbîrță consideră încercarea de a acorda un statut special limbii ruse drept o fumigenă electorală. Și asta pentru că prevederile adoptate la finele anului trecut de deputați PSRM-Șor într-adevăr ofereau un statut privilegiat limbii ruse, însă nu era clar ce se întâmplă în cazul în care acest statut era încălcat. Altfel spus, nu existau garanții că prevederile legii ar fi fost îndeplinite. De asemenea, nu se explica nici ce măsuri va lua statul în cazul funcționarilor publici care nu cunosc limba rusă, astfel încât aceștia să poată răspunde fără întârziere la cerințele cetățenilor vorbitori de rusă.
