Ziarulnational.md publică un text semnat de Victor Chirilă, președintele Asociației pentru Politică Externă (APE) de la Chișinău în care analistul pune următorul verdict diplomaţiei moldovene: ar fi incapabilă să asigure o politică coerentă și credibilă în dialogul cu principalii săi parteneri externi. Chirilă spune că dialogul politic cu UE a ajuns în impas ca urmare a derapajelor democratice; dialogul strategic cu SUA este, deocamdată, unul pro-formă, fără rezultate substanțiale, iar șansele Republicii Moldova de a fi inclusă într-un eventual nou Program SUA „Provocările Mileniului” pot fi compromise de derapajele antidemocratice; politica externă în raport cu Federația Rusă este una eratică, imprevizibilă, voluntaristă și lipsită de orice viziune instituțională pe termen scurt și mediu; parteneriatului strategic de integrare europeană cu România îi lipsește ambiție și viziune pe termen lung, care ar fi pe măsura obiectivului de integrare economică a Republicii Moldova cu UE stipulat în Acordul de Asociere…
Pe acest fundal, continua analistul, asistăm la diminuarea gravă a autonomiei instituționale, credibilității și eficienței Ministerului Afacerilor Externe. „Tot mai frecvent, deciziile de politică externă sau cu impact major asupra acesteia, inclusiv de deschidere a ambasadelor și de numire/rechemare a ambasadorilor, sunt luate în mod arbitrar, în funcție de interesele personale, de grup și de partid; În aceste condiții, diplomația noastră este incapabilă să asigure o politică coerentă și credibilă în dialogul cu principalii săi parteneri externi,” mai scrie Victor Chirilă.
Dumitru Spătaru explică într-un comentariu publicat pe tribuna.md de ce scenariul alegerilor parlamentare anticipate trebuie luat în serios. Despre această posibilitate a vorbit inclusiv preşedintele Igor Dodon, iar analistul de la tribuna.md îşi ia argumentele în primul rând din sondaje. Potrivit sondajelor, scrie Spătaru, fie socialiştii vor obţine puterea de sine stătător, fie vom avea un Parlament cu trei-patru fracţiuni puternice, plus câţiva posibili deputaţi independenţi sau neafiliaţi, dar nimeni nu va avea posibilitatea de a forma majoritatea parlamentară şi Guvernul de sine stătător. În condiţiile în care tabăra pro-europeană declară că pentru nimic în lume nu va face o coaliţie de guvernare cu cei din Partidul Democrat, dar pe de altă parte e prea puţin probabil ca dreapta pro-europeană să aibă suficiente voturi pentru a forma majoritatea parlamentară de sine stătător; în condiţiile în care socialiştii declară sus şi tare că nu vor face coaliţie nici cu cei din Partidul Democrat şi nici cu exponenţii dreptei pro-europene, se pare că toate cele trei mari tabere menţionate se orientează spre reprezentanţii partidelor cu pondere mai mică care eventual ar putea ajunge în Parlament şi spre potenţialii independenţi ce ar putea veni din circumscripţii. Nimeni nu ştie, însă, dacă numărul acestora va fi suficient pentru ca vreuna din tabere să poată forma majoritatea parlamentară împreună cu ei, după cum nimeni nu ar putea spune nici cum s-ar putea comporta aceşti eventuali deputaţi. „Toate acestea ne duc la concluzia că situaţia postelectorală în Moldova va fi una extrem de fierbinte, iar probabilitatea unor alegeri parlamentare anticipate, despre care deja vorbesc unii politicieni şi analişti politici, nu poate fi exclusă”, conchide Dumitru Spătaru.
Cotidianul.md publică un comentariu semnat de Igor Munteanu „Despre politici de bunăstare într-un stat falimentar”. După părerea fostului ambasador moldovean la Washington, „cât timp hoții nu stau la pușcărie nici unul dintre cei plecați în străinătate nu se va porni să revină acasă. Atâta timp cât unii politicieni se vor plimba cu elicopterele lor private pe la recepții și meetinguri electorale ca niște șeici arabi, noi ne vom plânge părinții care primesc pensii care nu le ajung nici de o colivă. Fraudele din sectorul bancar au depreciat veniturile populației și „ușurat” puterea de cumpărare a leului. Deprecierea leului a lovit în capacitatea oamenilor de a-și achita serviciile comunale, energia, de a-și procura strictul necesar, orientat spre prețurile internaționale”.
Igor Munteanu crede că avem nevoie de o nouă viziune de creștere economică în R. Moldova în care dezvoltarea durabilă să reiasă din sporirea investițiilor private și a celor publice, dar și consolidarea statului de drept, administrarea unor instituții economice inclusive, intensificarea luptei contra marii corupții, asigurarea unei stabilități politici, întemeiate pe practici democratice de consultări publice și de asigurare a integrității procesului de luare a deciziilor în stat. Într-o nouă politică adresată creșterii economice trebuie să atragem mai multă atenție dezvoltării orașelor, mai scrie Munteanu. „Un stat modern se construiește cu seriozitate și încredere – este timpul să le aducem pe ambele în beneficiul cetățenilor”, îşi încheie comentariul Igor Munteanu.
Adevărul.md scrie că Rusia îngheaţă preţul carburanţilor, într-o mişcare de salvare a imaginii lui Vladimir Putin. Publicaţia se bazează pe articolele pe această temă ale agențiilor Bloomberg şi Reuters şi scrie că Rusia a decis să îngheţe preţul carburanţilor, o problemă sensibilă din punct de vedere politic pentru alegătorii lui Vladimir Putin, care anterior i-au reproşat acestuia că, deşi l-au votat, nu este capabil să oprească scumpirile. Astfel, deşi preţurile mai mari la petrol au fost de ajutor pentru finanţele Rusiei, ele au dat totuşi bătăi de cap Kremlinului, când au început să se reflecte în scumpiri ale carburanţilor, care au afectat şi consumatorii deja loviţi de inflaţia în creştere. Drept urmare, guvernul rus şi marile companii petroliere locale au ajuns la un acord temporar, care va fi în vigoare între 1 noiembrie şi 31 martie 2019, potrivit căruia preţul carburanţilor va fi plafonat, până la finalul acestui an, la nivelul lunii iunie 2018. Mizele sunt mari pentru Kremlin, continuă publicaţia. Ratingurile preşedintelui Vladimir Putin au scăzut la minimul ultimilor şapte ani. Preţurile ridicate ale combustibilului au declanşat, de asemenea, proteste împrăştiate. La doar câteva luni după ce a câştigat un al patrulea mandat, Putin a fost confruntat la televiziunea naţională de un şofer de camioane din St. Petersburg, care i-a spus: „Întreaga ţară a votat pentru dumneavoastră, dar nu puteţi opri scumpirile combustibililor”. „Îngheţarea preţurilor benzinei este o mişcare politică şi populistă dintre cele mai pure”, a declarat Andrei Kolesnikov, analist la Centrul Carnegie din Moscova, pentru Bloomberg. „Acesta nu este un mecanism de piaţă şi nu adaugă la transparenţa sistemului”, a declarat Denis Borisov, directorul centrului de petrol şi gaze al consultantului EY din Moscova.
