Constatarea aparține mai multor organizații de media care susțin că în campania prezidențială din acest an alegătorii au fost puși la grea încercare și asta pentru că o parte din presa, în special cea din online, a apelat la etichetări, amestecul faptelor cu opiniile sau pur și simplu răspândirea de știri false pentru a manipula opinia publică și a lustrui imaginea candidaților.
Spune-mi de unde te informezi ca să-ți spun cum ai să votezi – cam asta ar putea fi concluzia ce rezultă din scurtele dialoguri cu trecători din centrul capitalei. Majoritatea oamenilor ne-au spus că au dobândit un fel de imunitate faţă de ştirile care le spun adevărul pe jumătate:
„Mă informez din rețele de socializare. Vorbim cu prietenii despre alegeri. Ei au o părere strictă: că toți ne mint și nu vor fi corecte alegerile date.”
„Televiziunea din când în când mă uit, radio și internet. La noi e mintea moldoveanului cea de pe urmă, vorba ceea: o să trăim bine.”
„Internetul se exclude. Mă informez doar de la televizor.”
„Numai la televizor și rețele de socializare. Altă informație nu, la noi propaganda vine din patru în patru ani.”
„Uneori informația ajunge incorectă. Noi o studiem, analizăm.”
„Nu mă informez, că nu am când, eu lucrez.”
„Data asta e cam puțină informație. Eu ascult instituția publică de informare. În internet toți scriu ce vor, dar aici totuși mai aleg.”
Experții care țin sub lupă activitatea presei au ajuns la concluzia că de la campanie la campanie, jurnaliștii devin tot mai „inventivi” în încercarea de a strecura știri manipulatorii. O tehnică relativ recentă ar fi așa numita „estompare” a unui eveniment, adică diminuarea importanței acestuia în funcție de scopurile urmărite. O altă tehnică utilizată frecvent în ultima perioadă, mai ales pentru denigrarea oponenților politici, este cea care s-ar numi „salvatorul națiunii”. Cum funcționează? Se identifică un „dușman” căruia i se atribuie declarații exagerate, ușor interpretabile și, imediat, în oglindă, este prezentat „un salvator” capabil să combată amenințările.
Această campanie arată că o bună parte din presa online este utilizată pentru manipulare...Petru Macovei
În această campanie electorală, Asociația Presei Independente a monitorizat, în premieră, 12 cele mai vizualizate portaluri de știri. Directorul executiv al organizației, Petru Macovei, spune că internetul și rețelele sociale au devenit platformele cel mai des utilizate pentru propagarea falsurilor sau difuzarea știrilor menite să distragă atenția publică de la probleme cu adevărat importante:
„Această campanie arată că o bună parte din presa online este utilizată pentru manipulare, or sunt transmise mesaje ale unor candidați la funcția de președinte care nu sunt completate cu opiniile de alternativă, cu opiniile celor acuzați, de foarte multe ori sunt lansate acuzații fără drept de replică. Publicitatea mascată este o problemă și publicitatea politică mascată în special. În această campanie, din punctul nostru de vedere, partizanatul politic în online este mult mai accentuat ca în campania precedentă, referindu-ne la parlamentarele din 2019”.
Deoarece computerele nu vin „la pachet” cu instrucțiuni cum să-i ajute pe oameni să se ferească de efectul nociv al știrilor contrafăcute și al interpretărilor tendențioase, Centrul pentru Jurnalism Independent a lansat recent o aplicație care îi ajută pe consumatorii de știri să facă diferența dintre un portal corect și unul care nu face decât să lustruiască imaginea politicienilor care-l plătesc din umbră. E vorba de aplicația Media-Radar, care evaluează credibilitatea site-urilor, explică Victoria Dodon, redactor șef la Centrul pentru Jurnalism Independent. Cele mai populare platforme de știri din Moldova sunt monitorizate în baza mai multor criterii, iar cel mai important ține de deontologia jurnalistică:
„Oricine poate să descarce aplicația în telefonul mobil. Acolo, în prezent, sunt 35 de instituții media și ele sunt monitorizate după un set foarte clar de criterii. Cel mai important criteriu, de fapt, este calitatea produselor media. Fiecare știre este analizată: dacă este ea actuală și de interes, dacă se dă dreptul la replică, dacă este imparțială și nepărtinitoare, deci, un set de norme deontologice care trebuie să fie respectate în fiecare știre publicată pe site. Într-un final, fiecare din aceste site-uri primește un scor și obținem astfel un top al credibilității. Portalurile de pe Media-Radar vor fi monitorizate periodic”.
Victoria Dodon spune că, prin această aplicație, Centrul pentru Jurnalism Independent și-a propus să ochească „doi iepuri” de-odată: pe de o parte, să responsabilizeze instituțiile de presă, pe de altă parte, să ajute consumatorii de știri, inclusiv cei din regiunea transnistreană a țării, să se protejeze de încercările de manipulare, mai ales în campanii electorale.
