Experții Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte constată că o parte dintre promisiunile făcute de cei doi candidați la funcția de președinte, Maia Sandu și Igor Dodon, depășesc atribuțiile care revin șefului statului.
Președintele în exercițiu este lider la promisiuni „deșarte”, spun experții coaliției, două treimi din angajamentele pe care și le-a asumat în fața alegătorilor nu corespund funcției de președinte. În ce o privește pe contracandidata sa, Maia Sandu, o treime din promisiunile formulate în timpul campaniei electorale riscă să nu fie îndeplinite.
Două treimi din promisiunile făcute de actualul președinte în exercițiu, Igor Dodon, cel mai probabil nu vor fi îndeplinite, se arată într-o analiză a Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT. Și asta pentru că o bună parte din angajamentele asumate fac parte din prerogativele Parlamentului sau ale Guvernului și nicidecum ale șefului statului. Iată de ce sunt șanse minime ca Igor Dodon, dacă învinge în al doilea tur de scrutin, să poată decide, așa cum a promis, dublarea ajutorului pentru cetățeni în perioada rece a anului, angajarea a peste două mii de asistenți pentru persoanele care necesită îngrijire permanentă sau majorarea până la 20 de mii de lei a indemnizației unice la nașterea copilului.
Directorul executiv al ADEPT, Igor Boțan, atrage atenția că actualul șef al statului a lansat mai multe promisiuni fără acoperire financiară:
Șeful statului are anumite atribuții care nu pot fi depășite
„Candidații propun, de exemplu, cum este în cazul dlui Igor Dodon, că vor repara străzile, trotuarele în satele și orașele din Republica Moldova, lucru care nu ține de competențele șefului statului. El se ocupă cu probleme de ordin strategic: de securitate, de apărare, politică externă, de consacrare prin decrete prezidențiale a hotărârilor, a legilor adoptate de către parlament, a numirilor judecătorilor. Deci, șeful statului are anumite atribuții care nu pot fi depășite, iar repararea școlilor, grădinițelor, drumurilor, ține de administrația publică locală.”
Învingătoarea primului tur de scrutin, Maia Sandu, și-a intitulat programul prezidențial „E vremea oamenilor buni” Printre obiectivele naționale pe care și le-a asumat Sandu se numără crearea a noi locuri de muncă, ridicarea plafonului minim al pensiei pană la două mii de lei și apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. În total, experții Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT au identificat peste 150 de promisiuni electorale făcute de Maia Sandu. Dintre acestea, doar jumătate pot deveni realitate.
De asemenea, se arată în analiză, platforma candidatei din partea Partidului Acțiune și Solidaritate conține promisiuni care depind în mare parte de existența unei majorități parlamentare și a unui guvern care să preia angajamentele asumate în campania electorală. În caz de victorie la scrutinul din 15 noiembrie, Maia Sandu va trebui să conlucreze cu un parlament în care formațiunile pro-europene nu dețin majoritatea, prin urmare, există riscul ca o parte din promisiunile făcute să rămână doar pe hârtie, opinează Igor Boțan:
„Noi, din punctul meu de vedere, vom rămâne în cadrul unor majorități parlamentare de coaliție, care vor negocia între ele stabilirea unui guvern și a unui program de guvernare. Nu există nicio certitudine că astfel de majorități chiar vor porni de la programele electorale ale șefului statului”.
Sociologul Doru Petruți, director IMAS, crede că politicienii moldoveni își fac un mare deserviciu promițând alegătorilor marea și sarea. Și asta pentru că oamenii așteaptă obiective realizabile, iar promisiunile deșarte nu fac decât să-i determine să se îndrepte spre grupul celor indeciși: „Asta arată volatilitatea foarte mare a lucrurilor și, în primul rând, a dezamăgirilor care există. Iar dezamăgirile vin din faptul că agenda cetățeanului este una, iar agenda politicului nu vine suficient de aproape de solicitările populației. (…) Din acest punct de vedere, orice președinte o să avem după duminica viitoare, el va dezamăgi, fără îndoială, în trei luni, în șase luni, într-un an. El e sortit de a dezamăgi, pentru că toate promisiunile pe care le-am auzit de la toți candidații, nu au legătură cu prerogativele pe care le are un președinte. Puterea reală este în parlament, contează cine va face și cum se va face următoarea coaliție, și cine va implementa acele măsuri”.
Sociologul Doru Petruți mai crede că nu toți alegătorii au răbdare și pregătire ca să analizeze promisiunile electorale, iar lipsa unor dezbateri veritabile dintre cei doi e un obstacol în plus. Prin urmare oamenii, cel mai probabil, vor merge la vot fără a ști cât de raționale sunt angajamentele asumate de concurenți.
