Afirmaţia şefului Uniunii Creştin-Democrate, Friedrich Merz, că ucrainenii vin în Germania ca „turişti sociali”, a stârnit multe reacţii negative.
În stilul său sarcastic, adeseori nediplomatic, fostul ambasador ucrainean la Berlin, Andrei Melnik (ortografiat ucr. Андрій Мельник, germ. Andrij Melnyk), l-a atacat dur pe Merz, reproşându-i că vorbeşte „prostii” (Unsinn) şi cultivă un „populism ieftin”. Merz şi-a retras până la urmă afirmaţiile şi a făcut un mea culpa public.
Nici ambasadorul nu a fost scutit de contra-reacţii, după ce a susţinut cu tupeu că ucrainenii nu sunt bineveniţi în Germania.
Probleme administrative cu găzduirea și integrarea refugiaților
În Germania se află în prezent peste un milion de refugiaţi ucraineni, depăşind numărul de persoane în urma deschiderii frontierelor în 2015. (Statistica actualizată a UNCHR, privind exodul din Ucraina, poate fi consultată aici.) Gestul umanitar, admirabil, al fostei cancelare Angela Merkel a fost atacat atunci de dreapta ultraconservatoare germană, dar mai ales de cea est-europeană.
În prezent există numeroase probleme administrative care privesc atât găzduirea refugiaţilor, cât şi integrarea lor care nu va fi una temporar limitată. (Cf. „Solidaritatea cu Ucraina se află în descreştere”.)
Pentru a afla care este situaţia reală a refugiaţilor din Ucraina, Oficiul Federal pentru Migranţi şi Refugiaţi şi Institutul pentru Demografie, împreună cu alte două instituţii germane, au studiat starea de fapt. Rezultatul este studiul intitulat: „Refugiaţi din Ucraina în Germania. Fuga, sosirea, viaţa” („Geflüchtete aus der Ukraine in Deutschland: Flucht, Ankunft und Leben”).
Publicaţia a fost realizată cu ajutorul unui chestionar, folosit pentru a intervieva 11.000 de ucraineni care au sosit în Germania după izbucnirea războiului, în februarie.
Un grad scăzut de fericire s-a înregistrat în rândurile copiilor
Peste o treime dintre cei chestionaţi au declarat că ar dori să rămână în Germania şi după terminarea războiului. Tot o treime a susţinut că intenţionează să se-ntoarcă când va fi din nou pace.
Chestionarul a cuprins şi întrebări privitoare la starea sănătăţii fizice şi psihice a refugiaţilor. Marea majoritate a declarat că nu suferă de nicio boală. Autorii studiului au constatat însă că cei mai mulţi se simt nefericiţi. Această stare psihică negativă nu este dominantă în categoria celor care nu vor să mai plece din Germania. Un grad scăzut de fericire s-a înregistrat în rândurile copiilor. Aceştia sunt cei mai afectaţi de amintirile traumatice provocate de război şi de fuga din ţara lor. Aproape toţi copii sunt însoţiţi doar de mamele lor.
Din studiul amintit mai rezultă că cei mai mulţi refugiaţi sunt interesaţi să urmeze cursuri de limbă germană. Un sfert dintre bărbaţii sosiţi şi-au găsit între timp un loc de muncă. Femeile doar într-o proporţie de 16 la sută. 71 la sută dintre persoanale cu studii superioare au găsit un job. Fiecare al optulea refugiat este o femeie, iar 48 la sută dintre ele sunt însoţite de copii.
82 la sută dintre refugiaţi nu ştiu deloc germana, iar 4 la sută vorbesc bine limba ţării gazdă.
Media de vârstă a refugiaţilor ucraineni este de 28 de ani. 54 la sută dintre persoanele venite sunt căsătorite, 26 la sută necăsătorite, 16 la sută divorţate şi 4 la sută au rămas văduve.
În studiul de faţă se reţin şi date legate de statutul juridic al persoanelor. Cei mai mulţi au solicitat dreptul de şedere. Numai 3 la sută dintre ucraineni se află pe teritoriul german în baza dreptului la libera circulaţie - deci a deplasării în spaţiul Uniunii Europene, fără solicitarea unei vize de intrare. Dreptul de şedere temporară expiră pentru cei mai mulţi pe data de 4 martie 2024.
Refugiaţii au mai declarat că sunt mulţumiţi cum au fost primiţi şi trataţi, doar 7 la sută afirmă că nu sunt bineveniţi.
