Ministerul Justiției a publicat spre consultări publice regulamentul cu privire la procedura de examinare medicală a deținuților grav bolnavi pentru eliberare.
Regulamentul prevede ca administrația penitenciarelor și medicii din aceste instituții trebuie să asigure examenele medicale periodice ale deținuților pentru a depista patologiile la etapele inițiale și să nu admită ca bolile acute să devină cronice și să provoace dizabilități.
Dacă medicul din spitalul penitenciar va constata că deținutul suferă de o boală gravă și nu poate să fie întemnițat, el va solicita examinarea acestuia de către un consiliu medical. Asta nu se referă, însă, la deținuții care au boli psihice cu caracter temporar și cu un pronostic favorabil. Aceștia vor fi internați în secții specializate, iar, în cazul unor crize acute, vor fi transferați într-un spital public.
În prezent, deținuții sunt evaluați medical de trei comisii diferite și întregul proces durează, în medie, șase luni. Acum, dosarele vor fi examinate de o singură comisie și, astfel, spun autoritățile, va fi eliminată birocrația.
Consiliul medical format din cinci medici va întocmi un raport medical, care va fi înregistrat în registrul de evidență al deținuților grav bolnavi. Acest raport va fi înaintat în instanța de judecată, care va decide dacă eliberează persoana de la executarea pedepsei, revocă arestul sau îl înlocuiește cu o altă măsura preventivă.
Regulamentul este însoțit de lista maladiilor pentru care persoanele reținute sau condamnate pot fi eliberate. Este vorba despre boli mintale și psihice, diferite tipuri de tuberculoză, tumori maligne, HIV/SIDA, boli endocrine (diabet zaharat insulinodependent, insuficiență suprarenală), boli ale sistemului nervos și ale organelor de simț (meningită, encefalită, atrofie musculară spinală, boala Parkinson, boala Alzheimer, scleroză multiplă), boli ale sistemului circulator, ale sistemului digestiv, renale, ale articulațiilor și afecțiuni respiratorii grave.
Jumătate din deținuții grav bolnavi mor după gratii
În acest fel, autoritățile își propun să asigure respectarea drepturilor omului și să prevină decesele deținuților grav bolnavi în penitenciare. Deși în legislația R. Moldova este prevăzut „principiul umanismului”, în ultimii 5 ani, mai mult de jumătate din condamnații examinați medical au decedat în așteptarea unei decizii.
De exemplu, în perioada 2017-2021, comisia medicală specială a Administrației Naționale a Penitenciarelor a examinat 50 de persoane grav bolnave, 26 din care au murit în detenție, iar 24 au fost eliberați.
În ultimii trei ani, 14 persoane grav bolnave au murit după gratii.
Un caz răsunător a avut loc în anul 2017, când Andrei Brăguţa, un tânăr de 32 de ani, cu probleme de sănătate mintală, a murit în penitenciarul „Pruncul”, unde a ajuns după un incident în trafic. Autoritățile susțineau că bărbatul a decedat de pneumonie, iar părinții lui acuzau că el a murit din cauza bătăilor pe care le-a primit după gratii. Imaginile făcute publice ulterior au arătat că Andrei a fost bătut de colegii de celulă, iar gardienii din izolator nu au intervenit.
Pe acest caz au fost deschise trei dosare penale, în unul dintre acestea fiind vizați medicii și personalul medical care nu i-ar fi acordat îngrijirile necesare. Medicii pledează nevinovați.
Un alt caz în care un deținut cu probleme de sănătate a decedat în detenție este cel al lui Serghei Cosovan. Fostul director al pieței „Curcubeu” din Chișinău suferea de ciroză în fază terminală, iar avocații săi au cerut să fie eliberat pe motiv de boală. Cosovan avea nevoie de un transplant de ficat și a murit în martie 2021.
Cazul Cosovan a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a condamnat R. Moldova pentru tratament inuman și degradant. Monitorizând executarea hotărârii, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a spus că „statul urmează să asigure eliberarea umanitară a persoanelor grav bolnave aflate în arest preventiv”.
Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
