Blinken „și-a exprimat îngrijorarea profundă față de înrăutățirea situației umanitare din Nagorno-Karabah ca urmare a blocării coridorului Lacin", a precizat Departamentul de Stat într-un comunicat.
„De asemenea, el a reafirmat angajamentul SUA de a sprijini eforturile pentru o pace durabilă și pentru relația noastră bilaterală puternică și multifațetată”, se mai spune în declarație.
Convorbirea dintre Blinken și Pașinian a avut loc după ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Kremlinul este pregătit să trimită o misiune din partea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), condusă de Moscova, la granița dintre Azerbaidjan și Armenia.
În cadrul conferinței sale anuale de presă de la Moscova din 18 ianuarie, Lavrov a spus că, deși „există dificultăți legate de situația actuală din Armenia” în cadrul OTSC, Rusia este în continuare pregătită să trimită o misiune din partea alianței militare, care include, de asemenea, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan.
Nagorno-Karabah
Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.
Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.
Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.
Aceste dificultăți, precizează Lavrov, se axează, în principal, pe faptul că Erevanul insistă ca OTSC să condamne acțiunile Azerbaidjanului. Erevanul acuză guvernul azer că susține protestatarii care se identifică drept ecologiști și care blochează drumul începând de luna trecută.
„Am avut dificultăți legate de situația din Armenia, când prietenii noștri armeni au insistat asupra necesității de a trimite o misiune CSTO la granița cu Azerbaidjanul pentru a asigura o anumită stabilitate acolo", a declarat Lavrov. „Am convenit asupra unui document și asupra parametrilor misiunii... dar nu a fost posibil să îl acceptăm, deoarece Armenia a început să insiste ca documentul să conțină o condamnare dură a Azerbaidjanului,” a precizat ministrul rus de Externe
O încălcare „grosolană” a acordului din 2020
Armenia a calificat blocarea coridorului Lacin drept o încălcare grosolană a acordului mediat de Rusia din noiembrie 2020, care a suspendat mai mult de o lună luptele intensificate în războiul armeano-azerbaidian vechi de zeci de ani pentru teritoriul azer din Nagorno-Karabah și districtele din jur.
Aproape 7.000 de persoane au murit de ambele părți în timpul războiului din 2020, care s-a încheiat cu recâștigarea de către Baku a controlului asupra unei mari părți a regiunii și a șapte districte adiacente aflate sub controlul etnicilor armeni timp de trei decenii.
Încetarea focului a fost însoțită de desfășurarea în zonă a aproximativ 2.000 de militari ruși din trupele de menținere a păcii și de monitorizarea comună a situației cu Turcia, aliatul de lungă durată al Azerbaidjanului.
Însă Pașinian a pus la îndoială, de asemenea, eficiența OTSC, criticând refuzul acesteia de a ajuta Erevanul în septembrie, în timpul confruntărilor de la graniță dintre forțele armene și cele azere. De asemenea, două luni mai târziu, în 23 noiembrie, vorbind la reuniunea OTSC care a avut loc la Erevan, Pașinian afirma că este „deprimant faptul că apartenența Armeniei la OTSC nu a reușit să limiteze agresiunea azeră”. El a spus că acest lucru a fost „extrem de dăunător pentru imaginea OTSC atât în țară, cât și în străinătate”.
Pașinian le-a reamintit celor prezenți că țara sa a sprijinit imediat Kazahstanul, membru OTSC, la începutul lunii ianuarie 2022, când președintele kazah Qasym-Jomart Toqaev a cerut trupelor OTSC să fie prezente în țara sa, în urma unor proteste antiguvernamentale fără precedent.
Armenia mai acuză Azerbaidjanul că a ocupat zeci de kilometri pătrați de teritoriu armean suveran într-o serie de incursiuni din mai 2021. Azerbaidjanul neagă acuzația.
„Dacă dorim să trimitem o misiune OTSC, demersul nu poate fi influențat din exterior și să presupună anumite angajamente stricte”, a mai spus Lavrov.
Nagorno-Karabah este recunoscut la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului.
