SUA cer din nou redeschiderea coridorului Lacin către Armenia, blocat de Azerbaidjan

Ambasada SUA din Erevan și-a adăugat vocea apelurilor pentru redeschiderea imediată a legăturii terestre a Nagorno-Karabahului cu Armenia, blocată de Azerbaidjan în ultima lună.

Așa-numitul coridor Lacin permite ca proviziile din Armenia să ajungă la cei 120 de mii de etnici armeni din enclava muntoasă și este supravegheat de forțele de menținere a păcii rusești de la sfârșitul anului 2020.

### Vezi și... ###

Armenii și azerii: identități reale și imaginare

Într-o declarație scrisă pentru serviciul armean al RFE/RL, ambasada SUA a reiterat avertismentele anterioare ale Departamentului de Stat al SUA, potrivit cărora blocada azeră „dă înapoi procesul de pace și subminează încrederea internațională”. Ambasada americană a mai spus că Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) încearcă să răspundă „nevoilor persoanelor strămutate în Armenia”, fără a oferi detalii.

Protestatarii azerbaidjeni susținuți de guvernul de la Baku spun că sunt ecologiști și au blocat din 12 decembrie o secțiune a singurului drum care leagă Karabahul de Armenia. Ei cer ca autoritățile de la Baku să primească autorizația de a inspecta exploatările „ilegale” de minereuri efectuate în minele din Nagorno-Karabah. Unii activiști au cerut, de asemenea, înlocuirea forțelor de menținere a păcii rusești cu o forță internațională.

Autoritățile de la Erevan și Stepanakert au respins aceste solicitări, considerându-le o încălcare gravă a acordului negociat de Rusia în noiembrie 2020, care a suspendat luptele intense care au ținut mai bine de o lună, cea mai recentă confruntare din războiul dintre Armenia și Azerbaidjan, vechi de zeci de ani, pentru teritoriul azer din Nagorno-Karabah și districtele din jur.

Nagorno-Karabah

Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.

Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.

Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.

Acea încetare a focului a dus la desfășurarea în zonă a aproximativ 2.000 de militari ruși din trupele pentru menținerea păcii și la monitorizarea comună a situației împreună cu Turcia, aliatul de lungă durată al Azerbaidjanului.

Invocând blocada continuă, ministrul armean de externe Ararat Mirzoian a refuzat să se întâlnească cu ministrul azer de externe Jeihun Bairamov pe 23 decembrie pentru discuții care urmau să fie găzduite de ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

La 29 decembrie, Kremlinul și-a exprimat „îngrijorarea” față de creșterea tensiunilor, dar a declarat că discuțiile cu părțile armeană și azeră vor continua. Ministerul rus al Apărării a declarat că este cel care conduce discuțiile privind reluarea traficului complet de-a lungul coridorului Lacin.

Michael Carpenter, ambasadorul SUA la sediul OSCE din Viena, a scris pe Twitter la sfârșitul săptămânii trecute că blocarea culoarului „creează o situație umanitară gravă”.

El a mulțumit Comitetului Internațional al Crucii Roșii pentru oferirea unui „ajutor esențial”, dar a îndemnat Azerbaidjanul și Rusia „să restabilească imediat accesul”.

Membrii Polului Național-Democrat (PND), un bloc extraparlamentar alcătuit din mai multe grupări marginale care pretind a fi o forță politică pro-occidentală în Armenia, susțin că forțele Rusiei de menținere a păcii din Nagorno-Karabah sunt în complicitate cu Azerbaidjanul și Turcia pentru a menține blocat singurul drum care leagă regiunea de Armenia.

Activiștii PND au cerut ca forțele rusești de menținere a păcii să fie înlocuite cu o forță internațională și au îndemnat Armenia să părăsească Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), bloc militar de apărare condus de Rusia și format din șase foste națiuni sovietice, inclusiv Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan.

Aproximativ 30 de mii de persoane au murit în războiul de la începutul anilor 1990, confruntare care a adus regiunea separatistă și șapte districte adiacente din Azerbaidjanul propriu-zis sub controlul etnicilor armeni.

Azerbaidjanul a recâștigat toate districtele adiacente și a confiscat o parte din teritoriul Nagorno-Karabah propriu-zis în timpul războiului din 2020, în care au fost ucise aproape 7000 de persoane de ambele părți.

La nivel internațional Nagorno-Karabah este considerat ca făcând parte din Azerbaidjan.