Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Din sumarul ediţiei:
Republica Moldova semnează cererea de aderare la Uniunea Europeană, iar Tiraspolul în replică cere din nou independență. Valul de refugiați din Ucraina devine tot mai mare – ministerul de interne anunță că în Republica Moldova sunt în acest moment peste 120.000 de persoane care au nevoie de adăpost și asistență. O parte dintre refugiați rămân în Republica Moldova, alții își continuă drumul către alte țări europene. Și războiul urgentează conectarea Ucrainei și Republicii Moldova la sistemul energetic european.
Pentru început, trecem în revistă câteva dintre evenimente principale ale săptămânii trecute care au legătură cu situația regională și problematica transnistreană.
În regiunea transnistreană, unde sunt staționate ilegal trupe ruse, nu se atestă mișcări de implicare a acestora în acțiunilor militare din Ucraina, a declarat duminică președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la un briefing comun cu secretarul de Stat al SUA, Antony J. Blinken, care s-a aflat într-o vizită oficială la Chișinău, transmite portalul Zona de Securitate. În același timp, Maia Sandu recunoaște existența unor pericole de securitate. „Monitorizăm situația din regiunea transnistreană. Nu avem informații despre schimbări semnificative acolo. Dar, bineînțeles, este un subiect de vulnerabilitate. Vă amintesc, pe teritoriul țării noastre în mod ilegal se află trupe ale Federației Ruse, de decenii. Acest lucru înseamnă o vulnerabilitate. Nu avem informații acum care ar confirma că există intenții ca aceste trupe să fie implicate în acțiunile militare din Ucraina. În această regiune nu avem cum să ne simțim în siguranță, mai ales după ce vedem acest război în Ucraina. Noi aici, autoritățile Republicii Moldova, încearcă să facă tot ce pot pentru a asigura siguranța cetățenilor Republicii Moldova.”
Maia Sandu a subliniat că dincolo de aspectul de securitate, există implicații de ordin economic pentru Republica Moldova, care avea relații economice strânse cu Ucraina.
După 10 zile de război în Ucraina, peste 240.000 de oameni s-au refugiat prin Republica Moldova, iar mai bine de jumătate dintre ei au rămas în țară. În acest moment 3 la sută din populația Republicii Moldova sunt refugiații din Ucraina.
În vizita sa la Chişinău, secretarul de stat american, Antony J. Blinken, a declarat că Statele Unite ale Americii sprijină în mod ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și statutul de neutralitate. Republica Moldova va fi susținută în gestionarea fluxului de refugiați din Ucraina și în asigurarea securității energetice, a mai spus Blinken.
Luni, 28 februarie, a avut loc întâlnirea negociatorilor-șefi de la Chişinău și Tiraspol. Reprezentantul regiunii transnistrene, Vitali Ignatiev, s-a arătat îngrijorat de închiderea de către Kiev a segmentului transnistrean frontierei moldo-ucrainene și a cerut Chişinăului să nu pună piedici importurilor în regiunea transnistreană, în condițiile în care malul drept al Republicii Moldova rămâne singura cale de acces pentru transporturile transnistrene.
Vineri, 4 martie, la o zi după ce Republica Moldova a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană, Tiraspolul a solicitat autorităților de la Chișinău recunoașterea independenței autoproclamatei „republici moldovenești nistrene”. Biroul de reintegrare de la Chişinău, citat de NewsMaker, a declarat în replică că regiunea transnistreană a beneficiat direct de pe urma fondurilor oferite de UE prin intermediul măsurilor de consolidare a încrederii. „Chişinăul este în continuare deschis pentru negocieri”, spune Biroul de reintegrare.
În paralel, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a continuat să dea asigurări că regiunea transnistreană nu prezintă niciun pericol pentru vecini – adică pentru Ucraina și malul drept al Republicii Moldova.
Podul din apropierea localității ucrainene Cuciurgan a fost detonat vineri, iar surse de la Chişinău spun că ar fi fost o operațiune a serviciilor ucrainene care au blocat astfel calea pentru posibile transporturi de muniții și carburanți din regiunea transnistreană către regiunea Odesa.
Duminică, Ministerul Apărării de la Chişinău a dezmințit informațiile difuzate de militari ucraineni într-un video pe rețelele de socializare, în care aceștia susțineau că rachetele care au lovit aeroportul din Vinița ar fi fost lansate din regiunea transnistreană.
Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri la Radio Europa Liberă
Șeful politicii externe și de securitate al Uniunii Europene, Josep Borrell, a mulțumit Republicii Moldova pentru găzduirea refugiaților ucraineni. În cadrul unei vizite la Chişinău, oficialul european a estimat că riscurile pe care le reprezintă pentru Republica Moldova războiul din Ucraina au legătură cu numărul mare al refugiaților și dezinformarea, dar nu țin direct de securitate.
Numărul ucrainenilor care fug din fața invaziei ruse a depășit 1, 5 milioane. „Este cea mai rapidă criză a refugiaților pe care am văzut-o de la încheierea celui de-al doilea Război Mondial”, a spus șeful Agenției ONU pentru refugiați UNHCR, Filippo Grandi.
Radio Europa Liberă (RFE/RL) a anunțat duminică, 6 martie, că și-a suspendat operațiunile din Rusia după ce autoritățile fiscale locale au inițiat procedura de faliment împotriva entității ruse a postului nostru de radio. Reprezentanții Europei Libere spun că autoritățile din Rusia au inițiat procedura de faliment pe 4 martie, iar poliția locală „a intensificat presiunea asupra jurnaliștilor săi”. Președintele Europei Libere/Libertatea, Jamie Fly, a declarat că postul nostru de radio își va extinde activitatea pentru audiențele rusești. „Vom folosi toate platformele posibile pentru a ajunge la ei într-un moment când au nevoie de jurnalismul nostru mai mult decât oricând”, se spune în declarație.
***
Tiraspolul a cerut Chișinăului să recunoască independența regiunii separatiste transnistrene, după ce joi conducerea de vârf a Republicii Moldova a semnat o cerere de aderare a țării la Uniunea Europeană. Liderii de la Tiraspol spun că procesul reglementării nu mai poate continua în condițiile în care autoritățile moldovene au luat o asemenea decizie, ignorând cadrul existent al negocierilor, o decizie pe care aceștia o califică drept una „geopolitică”, de natură să modifice „frontierele internaționale și sferele de influență”.
În aceeași declarație Tiraspolul cere Organizației Națiunilor Unite, OSCE, mediatorilor și observatorilor în formatul 5+2 „să recunoască o realitate care există deja de 30 de ani”, adică existența Transnistriei ca entitate statală și să stabilească relații diplomatice cu Tiraspolul.
Cererea Tiraspolului de a reglementa, în cuvintele sale, „pe o cale civilizată” relațiile cu Chișinăul ca „între două state independente”, este și una din temele principale ale retrospectivei săptămânii, pregătită de Valentina Basiul.
Solicitarea Tiraspolului de recunoaștere a independenței republicii separatiste, la o zi de la depunerea cererii de aderare a Chișinăului la Uniunea Europeană reprezintă pentru directorul agenției IPN, Valeriu Vasilică, o mutare a unor pioni pe tabla de șah ce poate complica și mai mult contextul regional. Jurnalistul și comentatorul politic tratează cu îngrijorare acest anunț, admițând ipoteza că războiul ar putea avansa și ]n direcția estică.
„Aceste piese au existat și există de 30 de ani. Acum cineva le-a mutat și ăsta este un semn că separatiștii știu ceva mai mult decât știe Chișinăul sau știm noi cu dumneavoastră ce se întâmplă în conflictul ruso-ucrainean. Nu cred că ei au făcut-o din proprie inițiativă, din capul lor, ca să spunem așa, și asta vorbește despre un scenariu de agravare a situației și pentru noi și asta confirmă încă o dată justețea acelui pas pe care l-a făcut R. Moldova prin înaintarea cererii, confirmă justețea, oportunitatea și necesitatea”.
Contextul de securitate este unul complicat, dar Valeriu Vasilică nu crede că aderarea poate avea loc mai rapid decât în regim obișnuit. El speră însă că partenerii occidentali vor oferi un sprijin mai mare fiind depusă această cerere a R. Moldova, învățând din lecția ucraineană, când ar fi reacționat, potrivit lui Vasilică, decât după ce temerile de invadare a Ucrainei s-au adeverit.
În ajun, președinta Maia Sandu a declarat la Jurnal TV că nimeni nu poate să spună cu certitudine cum vor evolua lucrurile în regiune. Dar i-a asigurat pe cetățeni că din toate informațiile pe care le are, inclusiv de la partenerii internaționali, „nu există nicio informație care ar spune că în R. Moldova urmează să se întâmple vreo operațiune militară”.
Analistul politic Veaceslav Berbeca susține că autoritățile moldovene s-au descurcat până acum admirabil cu gestionarea crizei refugiaților ucraineni și regretă că unii politicieni încearcă să profite semănând ură printre oameni.
„Dacă vorbim despre politicieni, mi se pare o chestiune de ipocrizie cel puțin atunci când încearcă într-un fel să se folosească de această criză pentru a lua anumite puncte. Eu i-aș sfătui pe aceștia care vorbesc de rău și încearcă într-un fel să bage strâmbe între cetățenii R. Moldova și cei care s-au refugiat le recomand să meargă să stea vreo câteva ore la Palanca sau la Tudora, aici unde e mai aproape, și să vadă cum mămici cu copii, de 2-3 ani, chiar bebeluși stau în rând ca să ia un microbuz sau autobuz care este dat de R. Moldova ca să se deplaseze spre zonele de plasament. Să vadă care este frica în ochii oamenilor aceștia și să ne spună unde văd ei acolo o desconsiderare a cetățenilor R. Moldova”.
Mai mult, Veaceslav Berbeca îndeamnă autoritățile să fie mai vigilente și să anihileze toate mesajele care seamănă ură între cetățenii moldoveni la adresa refugiaților, astfel încât aceste mesaje să nu bântuie prin spațiul public. Dacă și au fost anumite incidente, acestea nu pot fi generalizate, punctează Veaceslav Berbeca. Modul în care tratează localnicii refugiații și felul cât de empatici sunt, conchide analistul, arată gradul de civilizație a acelei națiuni.
***
Podul feroviar de la Cuciurgan, de pe teritoriul ucrainean, din imediata apropiere a regiunii transnistrene, a fost aruncat în aer vineri. Fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, directorul Asociației Inițiativa pentru Pace, spune că ar fi fost o măsură luată de Ucraina pentru a se asigura că din regiunea transnistreană nu vor veni amenințări – sub forma de trupe ruse sau paramilitare transnistrene, dar, mai ales, de armament și munții de la depozitul rusesc de la Cobasna. Am discutat cu Alexandru Flenchea evoluțiile din ultima săptămână și riscurile legate de regiunea transnistreană.
Europa Liberă: Alexandru Fleanchea, în legătură cu comunicatul Tiraspolului prin care acesta cere independență: nu aveți impresia că situația seamănă ca la xerox cu cea din Donețk și din Luhansk? O independență care să fie recunoscută de Rusia care apoi să vină să-și „salveze” conaționalii prin forța armelor?
Alexandru Flenchea: „În sine, declarația emisă vineri de oficiul negociatorului șef de la Tiraspol nu este inedită. Declarații cu text aproape identic au mai fost emise în 2008, imediat după recunoașterea regiunii Kosovo și imediat după războiul din Georgia și recunoașterea de către Rusia a celor două regiuni separatiste.
Deci, în sine nu este nimic inedit. Problema este în contextul în care suntem. Or, noi suntem în vecinătatea unui război în Europa. Și asta desigur că schimbă totul. Nu e tocmai identic cu ceea ce s-a întâmplat în Donbas. Acolo au fost apeluri explicite la adresa Rusiei, aici însă transnistrenii sunt mai atenți, mai precauți – e un strigăt pentru ajutor către întreaga lume.
Dar, repet, ceea ce face diferența este că avem război în vecinătate și acum lucrurile vor evolua în funcție de cine controlează hotarul. Dacă hotarul moldo-ucrainean va fi controlat de către statul ucrainean, de către serviciul de grăniceri și armata națională a Ucrainei, atunci suntem bine – în măsura în care putem să fim bine în condițiile unui război la scară largă. Iar în cazul în care la hotar vine armata rusă, asta schimbă totul dramatic și atunci avem probleme mari cu viitorul, independența și suveranitatea statului nostru.”
Europa Liberă: Cum credeți că ar putea juca în această ecuație factorul autonomiei găgăuze?
Alexandru Flenchea: „Haideți să lăsăm Găgăuzia în pace. Găgăuzia stă cuminte și ea în pace, nimeni nu vrea război. Găgăuzia este în Republica Moldova, oamenii care trăiesc în Găgăuzia, indiferent de apartenența lor etnică, sunt poporul Republicii Moldova care sprijină statalitatea Republicii Moldova și reiterează acest lucru cu fiecare ocazie. Așa că haideți să lăsăm acum Găgăuzia de-o parte. Noi avem probleme adevărate de rezolvat și de prevenit.”
Europa Liberă: Ați spus mai devreme că depinde foarte mult dacă frontiera va fi controlată de Ucraina. Și în contextul acesta avem vineri informația privind dinamitarea unui pod în apropiere de regiunea transnistreană, se pare că de către partea ucraineană. Despre ce vorbește acest lucru?
Alexandru Flenchea: „Eu desigur că aș vrea aici să pot să fac referință și la o reacție a autorităților Republicii Moldova – atât la declarația emisă vineri de Tiraspol, cât și dinamitarea podului feroviar de pe porțiunea transnistreană a hotarului nostru comun. Dar acestea sunt, toate, lucruri pe care le implică un război. Lucruri pe care le implică un război care se desfășoară zilele acestea chiar lângă țara noastră. La modul practic, dinamitarea acestui pod creează mult mai multe probleme pentru regiunea transnistreană. Acesta a fost, dacă doriți, „calea mătăsii” pentru regimul de la Tiraspol și grosul contrabandei pe acolo venea. Dar veneau și importuri licite. Deci, odată cu închiderea hotarului, care a fost o măsură administrativă, acum și fizic infrastructura a fost distrusă și trebuie identificate soluții de aprovizionare a locuitorilor regiunii cu cele necesare.
Nu că ar fi o sarcină extraordinar de dificilă – în 2020 hotarul a mai fost închis și au fost redirecționate transporturile marfare pe alte căi. Este nevoie de coordonare, este nevoie de contacte strânse și de discuții foarte serioase și foarte sincere între cei doi negociatori-șefi de la Chişinău și Tiraspol, astfel încât să fie asigurată viața oarecum normală, cât se poate în condițiile unui război din vecinătate, a oamenilor care trăiesc în Republica Moldova , inclusiv pe malul stâng. Să fie asigurate toate condițiile pentru importuri și exporturi legale din Transnistria, astfel ca viața oamenilor să nu fie afectată. Dacă va fi afectată bunăstarea companiei Sheriff probabil că este mai puțin o problemă în condițiile actuale. Când vorbesc despre „bunăstarea companiei Sheriff” am în vedere contrabanda cu care ei s-au obișnuit de aproape trei decenii.”
Europa Liberă: Grupul Operativ de Trupe Ruse din regiunea transnistreană este o amenințare în acest moment pentru Ucraina, pentru Chişinău, sau poate nu este deloc o amenințare, așa cum ne asigură Vadim Krasnoselski, care spune că din regiune nu va veni niciun fel de agresiune?
Alexandru Flenchea: „În contextul actual, nimeni de pe acest continent nu este în siguranță. Mai mult decât atât – dacă ne amintim de amenințările lui Putin cu bomba nucleară, dacă ne gândim la ceea ce s-a întâmplat în noaptea dinspre joi spre vineri la centrala atomică din Zaporojie, dacă ne gândim că chiar în aceste clipe Consiliul de Securitate ONU dezbate exact această problemă – am ascultat discursurile și toți vorbitorii fără excepție spun că omenirea a fost în pragul unei catastrofe mai mari decât cea care a fost în Cernobîl – sursa tuturor acestor amenințări și pericole se află de fapt la Moscova, mai mult decât atât – la Kremlin.
Pentru că trebuie să facem diferența dintre regimul lui Putin și poporul rus care în mare parte nu are nicio vină pentru ceea ce se întâmplă. Trebuie să fie spus acest lucru foarte clar. Pentru că sunt și ei victime și sunt ținuți ostatici de acest regim. Și în cazul dat contingentul rus din regiunea transnistreană este un instrument care poate să fie activat, sau poate să nu fie activat. Dar care nu este în sine o sursă de amenințare, pentru că, repet, pericolele vin de la Kremlin – acolo se iau deciziile.”
Europa Liberă: Și încă un factor despre care s-a vorbit puțin în ultima perioadă, dar care există – depozitul de la Cobasna.
Alexandru Flenchea: „Estimativ 20.000 de tone de muniții. Nu știm care este starea lor. Dar vă imaginați că dacă avem depozitate într-un singur loc 20.000 de tone de muniții păzite de militari, cu infrastructura de transport și la distanță de zeci, o sută, două sute de kilometri avem un război, probabil că riscurile în sine ca aceste muniții să ajungă în zona războiului sunt mari.”
Europa Liberă: Există și riscuri de explozie, având în vedere că sunt acțiuni militare în zonă?
Alexandru Flenchea: „Da, rachetele uneori se mai rătăcesc și cad nu acolo unde a fost planificat.”
Europa Liberă: Ce ar însemna acest lucru pentru regiune? Pentru că atunci când înainte discutam despre Cobasna, despre pericolul unui accident acolo, experții vorbeau despre faptul că ar putea fi afectată și Ucraina, dar și regiunea transnistreană, iar valul exploziei ar putea ajunge destul de departe.
Alexandru Flenchea: „Ucraina deja este afectată, din păcate, și deja este în ruine. Vineri la ora dimineții un milion de oameni deja părăsiseră țara, iar un alt milion erau persoane intern deplasate în interiorul țării. Noi suntem în imediata vecinătate. Ce trebuie făcut? Războiul trebuie oprit. Necondiționat, imediat. Și tot de ce este nevoie pentru asta este încetarea focului. Nu necesită nici negocieri dificile, nici coordonări tehnice. Este doar un apel telefonic și o decizie, după care să înceapă discuțiile. Pentru că acum situația este foarte dificilă, foarte tensionată, riscurile sunt extrem de mari, cum nu au mai fost din 1945, sau, dacă vreți, de la criza cubaneză a rachetelor din 1961. Este o situație fără precedent și războiul pur si simplu trebuie oprit. Suntem în război în Europa, lucru care credeam după 1945 că nu se mai întâmplă. Este o realitate tragică.”
Europa Liberă: Dle Flenchea, Dvs. cum vă explicați gestul Ucrainei de a închide frontiera nu doar pe unele segmente care sunt fierbinți, cu o țară ca Belarus care s-a alăturat acestei agresiuni, dar și cu Republica Moldova pe segmentul transnistrean?
Alexandru Flenchea: „Este un pas firesc în situația unei țări aflate în război. Acolo, în spatele acelei porțiuni de hotar, este un contingent rus, cât de mic și neînsemnat nu ar fi, dar el este. Plus un număr pe care noi nu-l cunoaștem de militari din formațiuni paramilitare. Deci, din punctul de vedere al unui stat aflat în stare de război este un pas absolut firesc.”
Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. ceea ce se întâmplă la noi în regiune? În special mă interesează reacția Tiraspolului, pentru că toți suntem cu ochii pe regiunea transnistreană, având în vedere că există un contingent de trupe chiar dacă redus, dar destul de bine echipat în comparație cel puțin cu armata Republicii Moldova. La Tiraspol Vadim Krasnoselski participă la mitinguri de comemorare, discută cu episcopul Savva despre construcția de biserici și așa mai departe, este practic absent de pe Telegram unde era foarte activ înainte. E o tăcere despre care unul dintre colegii mei au spus că este „o tăcere asurzitoare”. De ce această reacție a Tiraspolului?
Alexandru Flenchea: „S-o luăm pe rând, pe scurt. Noi nu cunoaștem cât de bine sau cât de rău sunt dotate trupele care sunt în Transnistria, fie ele rusești, fie formațiuni paramilitare și asta este cea mai mare problemă. Nu avem date veridice, nimeni din comunitatea internațională nu are acces în zonă pentru a monitoriza și a evalua care este starea lucrurilor acolo și care sunt armamentele. Da, la Tiraspol sunt parade anuale, dar acestea sunt indicii indirecte.
Al doilea aspect – absența reacției Tiraspolului la evenimentele din Ucraina. Dacă vă amintiți de evenimentele din 2014 – anexarea Crimeii și declanșarea războiului din Donbas, Tiraspolul a avut exact aceeași poziție, adică o totală absență a poziției. Dacă te uitai în presa transnistreană, exact ca și acum aveai impresia că în Ucraina nu se întâmpla nimic ieșit din comun.
Ceea ce vedem acum din gura lui Krasnoselski, din declarațiile lui Ignatiev, din presa lor – a apărut problema refugiaților. Din nimic, fără război, fără vreun motiv au apărut valuri de refugiați din Ucraina.
E o ironie tristă aici, desigur. Dar e o poziție pe care eu o înțeleg. Pentru că Tiraspolul este acum într-o situație foarte delicată. Pe de o parte sigur că nu-și poate dezamăgi patronul de la Moscova, pe de altă parte depinde foarte mult de Ucraina și de poziția pe care o ocupă Kievul în raport cu această regiune și cu Republica Moldova în ansamblu. Și, bineînțeles că depinde și de Chişinău, și de pârghiile pe care Chişinăul le are din belșug.
Dacă ați urmărit întâlnirea celor doi negociatori-șef de la Chişinău și Tiraspol, Oleg Serebrian și Vitali Ignatiev, care a fost luni, 28 februarie, comunicatul transnistrean a fost foarte relevant – practic principalul subiect pe care ei l-au abordat și cea mai mare problemă pentru ei a fost anume închiderea hotarului. Și nu din punctul de vedere al fluxurilor de oameni, dar din punctul de vedere al fluxurilor de mărfuri. Sistemele de contrabandă pe care se ține Transnistria depind foarte mult de aceste porțiuni de hotar „privatizat”, gestionat de Sheriff și oamenii lui. Deci, pentru ei aceasta este cea mai mare problemă.
De aceea ei trebuie să fie atenți și la modul ideal să se poarte așa ca nimeni să nu-și amintească de existența lor ca să-și poată continua afacerile. Pentru că, da, pentru cei care controlează de facto astăzi regimul, regiunea transnistreană este un instrument de a face bani, iar în condiții de război, cum știm foarte bine, toate afacerile au de suferit. Afacerile legale în primul rând, dar și contrabanda la fel.”
Europa Liberă: Dle Flenchea, ce se întâmplă cu rezerviștii din regiunea transnistreană, în condițiile în care Rusia ar anunța mobilizarea generală? Sunt oameni cu cetățenie rusească acolo care au trecut prin armata locală sau prin Grupul Operativ de Trupe Ruse…
Alexandru Flenchea: „Cred că și-au amintit cu toții că sunt cetățeni moldoveni și și-au scos pașaportul moldovenesc din buzunar.
Bine, pe un ton mai serios, pot să spun că regiunea transnistreană și oamenii de acolo și, prin extensie, Republica Moldova, sunt în afară războiului atâta timp cât între statul agresor – Rusia, și Republica Moldova, inclusiv regiunea ei transnistreană, se află armata ucraineană și poporul ucrainean. Atâta timp cât noi suntem protejați de Ucraina și de efortul și eroismul acestui popor, o eventuală campanie de mobilizare din Rusia, care de altfel nu a fost deocamdată anunțată, nu afectează în niciun fel Transnistria.”
Europa Liberă: Dle Flenchea, în presa transnistreană de acum o lună văzusem un anunț că pe 1 martie urma să înceapă exerciții militare de trei luni cu rezerviștii din regiune în cadrul componentei transnistrene din Misiunea de pacificare de pe Nistru. A venit 1 martie și nu am citit nimic despre acest început de exerciții militare.
Alexandru Flenchea: „Evident. Până și americanii și-au anulat testarea rachetei balistice care trebuia să aibă loc joi, tocmai pentru a nu provoca și mai multe tensiuni în condițiile unui război între două state în Europa.
Transnistria este într-o situație mult mai vulnerabilă decât SUA, iată de ce, așa cum am mai spus, din punctul de vedere al propriei supraviețuiri și din punctul de vedere al corporației Sheriff, stau foarte cuminți și încearcă să nu atragă exces de atenție.”
Europa Liberă: Dar am impresia că această prudență a Tiraspolului a fost cumva dată peste cap neașteptat de Aleksandr Lukașenka, cu acea hartă care a apărut cu săgețile care arată liniile de atac ale Rusiei și care merg din Odesa către Transnistria…
Alexandru Flenchea: „Haideți să fim serioși. Planurile militare secrete și hărțile secrete nu sunt lucruri care se arată la TV – de două ori consecutiv în decurs de câteva zile.
Trebuie să înțelegem foarte bine că dincolo de un război convențional în Ucraina noi suntem și în mijlocul unui război informațional, care nu are hotare geografice în care fiecare este țintit.
Și acea hartă arătată ca și cum din greșeală de Lukașenka și apoi de generalii lui Putin a fost mai degrabă o demonstrație de potențial pentru Occident, ceva de genul: „Uitați-vă unde am putea noi să ajungem dacă voi nu ne ascultați și nu vreți să vorbiți cu noi. Sigur că noi am prefera să nu mergem până acolo. Vrem să ne auziți îngrijorările de securitate și să scoateți rachetele americane din Europa”. Aceasta este miza principală și subiectul principal pentru ruși. Prezența rachetelor americane din Europa este un subiect mult mai important pentru Putin decât Republica Moldova, regiunea transnistreană sau contingentul de 1500 de oameni din stânga Nistrului.”
Europa Liberă: Nu pot să nu vă întreb și despre semnarea de către conducerea Republicii Moldova a cererii de aderare la Uniunea Europeană. În spațiul on-line imediat au apărut două tipuri de reacții – unii salută acest gest și îl numesc „moment istoric”, iar alții s-au arătat îngrijorați de faptul că este un fel de a „zădărî ursul” care și așa este destul de mare și destul de aproape. Dvs. cum ați pune accentele?
Alexandru Flenchea: „Eu văd asta din perspectiva istoriei țării noastre. În 1991 Republica Moldova a fost ultimul stat mai la vest de Marea Caspică care și-a declarat independența. După noi au fost doar republicile din Asia Centrală care și-au declarat independența. Eu cred că această întâmplare care a avut loc la nașterea statului nostru ne-a marcat și parcursul ulterior.”
Europa Liberă: Și cu ursul ce facem? Și aici sunt două curente de opinie. Unii spun că ursul oricum era destul de nervos și dacă am fi stat cuminți oricum nu s-ar fi oprit dacă are planuri agresive.
Alexandru Flenchea: „Acțiunile ulterioare ale „ursului” în actualele condiții, în condițiile loviturii rapide planificate, dar eșuate a lui Putin, nicidecum nu depind de reacții și atitudini luate de Chişinău.
Sunt situații când trebuie luate atitudini, sunt situații când trebuie să spunem lucrurilor pe nume și sunt situații când trebuie să acționăm hotărât – din situația și în poziția în care suntem noi, de stat mic, dar aflat în centrul evenimentelor – de data aceasta la propriu, nu doar la figurat.
Republica Moldova este peste tot în spațiul mediatic, Republica Moldova este menționată la briefingurile de presă a purtătoarei de cuvânt de la Casa Albă, este în discursul tuturor liderilor europeni. O dată în viață fiecare om probabil are momente când trebuie să aibă curajul să ia decizii și să o facă la timpul potrivit.”
Europa Liberă: Josep Borrell a declarat la Chişinău că Republica Moldova se confruntă acum cu provocări majore privind criza refugiaților și dezinformarea, nu și unele care ar ține direct de securitate. Deci, dezinformarea este un factor-cheie în această situație, spune dumnealui. Care este rolul acestui factor, cum se face simțit și cum face față Chişinăul?
Alexandru Flenchea: „Dezinformarea este și ea parte din război și este o amenințare la adresa securității unei țări. Am văzut cât de multe se pot realiza în plan politic, în politica externă, în planul manipulării alegerilor folosind instrumentul dezinformării.
Deci, da, aceasta este o amenințare. Da, autoritățile statului trebuie să acționez cu multă prudență și cu multă judecată, pentru că lupta cu campaniile de dezinformare poartă și riscuri din punctul de vedere al libertății presei și libertății de exprimare și aici statul trebuie să acționeze foarte atent, practic chirurgical. Și în același timp, să lucreze cu oamenii oferind explicații și vorbindu-le în fiecare zi.
Noi suntem în situația unui război la hotarul nostru și în situația unui război informațional care are loc și pe teritoriul țării noastre. În așa situație oamenii trebuie să-și vadă liderii în fiecare zi, trebuie să-și audă liderii în fiecare zi, liderii trebuie să vorbească, să explice, să răspundă la întrebări și să vorbească despre cele mai mari și cele mai răspândite frici care sunt în societate.
Iar în societate am văzut o mobilizare fără precedent în rândul cetățenilor noștri, vedem mai multe inițiative civice. Fiecare poate face ceva.
Și noi facem voluntariat prin canalul de telegram al asociației noastre, Inițiativa pentru Pace, informând lumea exclusiv din sursele oficiale care sunt verificate, Urmărim și presa, dar nu dăm informații pe surse din presă pentru că înțelegem că presa, chiar și bine intenționată, este și ea ținta atacurilor și campaniilor de dezinformare.”
Europa Liberă: Vreau să ajung la partea cea mai complicată a discuției noastre, care ține riscurile militare. Ce se poate spune în contextul Republicii Moldova și a următoarelor zile, săptămâni, ca acțiuni militare în zonă?
Alexandru Flenchea: „E un război mare la scară largă între două cele mai mari state ca teritoriu în Europa. Noi suntem țara care se află cel mai aproape de acest război. Noi și Georgia suntem două țări aflate în
În actualele condiții nimeni nu se află în siguranță
vecinătate care, pe de o parte, nu sunt protejate de o relație de „prietenie” cu Moscova, pe de altă parte nu suntem protejați de umbrela NATO. Deci, noi suntem vulnerabili și potențial expuși. Pe de altă parte, în actualele condiții nimeni nu se află în siguranță. Lucru nu doar înțeles, dar și spus deschis de liderii europeni. Riscuri sunt, dar cum vor evolua lucrurile nu știe nimeni pentru că e război, pentru că se iau și decizii emotive la Kremlin – lucrul acesta s-a văzut inclusiv atunci când războiul-fulger promis lui Putin de generalii lui a eșuat. Respectiv, nervozitatea crește și pot fi luate decizii emotive. Tot mai multe țări și lideri vorbesc acum despre nevoia de a opri războiul – necondiționat, după care ne așezăm la masa de negocieri.”
Europa Liberă: Societatea rusă chiar nu are nimic de spus în toată povestea asta?
Alexandru Flenchea: „Societatea rusă are de spus și spune de fapt. Pentru că am văzut și destul de multe scrisori deschise împotriva războiului, semnate de un număr impresionant de oameni. Mă gândesc la una dintre ele, o scrisoare deschisă anti-război adresată lui Putin, semnată de studenți, aspiranți, absolvenți și profesori ai institutului diplomatic, MGIMO, de la Moscova. Acum câteva zile avea peste 1700 de semnături. Și asta pe un segment îngust.
Deci, societatea rusă are ce spune, dar lucrul acesta a fost criminalizat de către Duma de Stat. Acei nu foarte mulți oameni care găsesc curajul de a ieși în stradă sunt arestați și persecutați. Ceilalți, care încearcă cumva în mediul on-line sau prin intermediul presei să vorbească deschis împotriva războiului riscă și ei pedepse.
Repet, discursul anti-război a fost criminalizat în Rusia și acest lucru este oribil. Vedem cum se închid instituțiile de presă care există de decenii și despre care acum o săptămână credeam că vor exista întotdeauna – Dojdi, Eho Moskvî, Serbriannîi Dojdi – se închid, jurnaliști cu care generația mea a crescut pleacă din Rusia. Aceasta este realitatea tristă și este o altă problemă care va trebui abordată și rezolvată de comunitatea internațională după ce se termină războiul.”
***
Războiul urgentează conectarea Ucrainei și a Moldovei la sistemul energetic european. Cele două țări și-au testat acum două săptămâni funcționarea izolată a sistemului energetic, după care au anunțat că nu-și vor mai reconecta rețelele de curent la cele rusești, odată decuplate. Ministrul energeticii ucrainean a spus, imediat după desfășurarea testului început chiar în ziua în care Rusia a atacat Ucraina, că testul a fost o reușită, că decuplarea e pregătită din punct de vedere tehnic și că solicită UE accelerarea procesului. Autoritățile moldovene au spus, la rândul lor, că susțin poziția Ucrainei, și în privința decuplării de la sistemul rusesc, și în cea a accelerării conectării la sistemul european. Dar cât de serioase sunt aceste impedimente? A căutat să afle Liliana Barbaroșie:
Interconectarea sincronizată a sistemelor electroenergetice ucrainean și moldovenesc cu rețeaua Europei continentale (ENTSO-E) ar fi trebuit mai întâi să fie testată, dar nu a fost. Experimentul început joia trecută și care pare să se fi transformat din cauza agresiunii ruse în ceva permanent a avut drept scop să probeze inițial un regim separat de funcționare a celor două sisteme în afara conexiunii cu Rusia și Belarus, cu care a fost conectat din perioada sovietică și până acum. Apoi, urma să se treacă la o testare a conexiuni pe partea vestică. Poate proveni de aici o dificultate tehnică în fața speranțelor celor două state asupra unei conectări rapide cu sistemul european acum?
Otilia Nuțu, analist în politici energetice la organizația neguvernamentală Expert-forum de la București, se declară sigură că nu: „Peste asta se poate trece în acest moment, pentru că e foarte urgent. Toată lumea zice că tehnic este posibil, iar acum ar fi o urgență foarte mare. Deci, politic nu e nici o problemă, tehnic nu e nici o problemă, ar fi un avantaj, în schimb, major, pentru că asta ar reduce semnificativ un risc de blackout în Ucraina și în Moldova, dacă se întâmplă ceva la vreo centrală. Este mult mai simplu să echilibrezi sistemul dacă ești conectat la rețeaua europeană.”
„Ce așteptăm acum este, desigur, decizia la nivel politic, dar și la nivelul ENTSO-E, dacă într-adevăr vor accepta Ucraina. Părerea mea este cî sunt interesați de așa ceva, deci, bănuiala mea este că vor ajuta,” spune, la rândul ei Aura Săbăduș, experta de la Independent Commodity Intelligence Services, un serviciu de analiză a informațiilor de pe piață energetică europeană.
Ucraina și R. Moldova au început să-și testeze capacitățile sistemelor lor energetice joi, chiar în ziua declanșării ostilităților din Ucraina, iar sâmbătă, când urmau să revină la situația inițială, ministrul energeticii ucrainean, Herman Galușcenko, a anunțat că războiul i-a “corectat” planul inițial și că țara sa a refuzat să se mai conecteze la rețeaua rusă.
„Plănuiesc să fac apel la miniștrii energiei din țările europene pentru a ajuta la accelerarea deciziei de fuzionare a sistemului energetic ucrainean cu cel european. Tehnic și tehnologic ne-am dovedit capacitatea. Din punct de vedere politic – decizia acum e din partea țărilor europene,” a mai spus el.
„Susținem poziția Ucrainei de a rămâne în regim de funcționare izolat și grăbirea procesului de interconectare sincronă completă a sistemului energetic național la rețeaua Europei Continentale a ENTSO-E”, a comentat, la rândul lui, ministrul infrastructurii de la Chișinău, Andrei Spînu.
Acest lucru nu este ușor, nu este banal, este mult mai devreme decât am planificat
Vorbind, imediat după începutul agresiunii ruse împotriva Ucraina, la o conferință de presă comună cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, și cu Președintele Consiliului European, Charles Michel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat decizia Ucrainei de a renunța definitiv de la conectarea sincronă cu sistemul rusesc, spunând că UE e pregătită s-o sprijine, în cazul în care vor exista orice fel de dificultăți.„Acest lucru nu este ușor, nu este banal, este mult mai devreme decât am planificat, dar aceasta arată că există un suport enorm pentru prietenii noștri din Ucraina”, a spus președinta Comisiei Europene, declarație ce ar susține ideea că, pe partea politică, lucrurile sunt favorabile celor două țări ce-și doresc conectarea la sistemul european.
„S-ar putea și R. Moldova să beneficieze, să sperăm fără suferința pe care o are Ucraina acum, de aceleași drepturi pe care Ucraina le-ar putea primi într-un viitor foarte apropiat,” afirmă Aura Săbăduș, experta europeană.
În cazul R. Moldova, totuși, speranțele unei conectări rapide cu sistemul european s-ar putea lovi de un alt tip de obstacol, anume lipsa unor conexiuni energetice solide cu Romania.
Analista Otilia Nuțu de la Expert-forum crede, însă, că o conectare la sistemul european odată cu Ucraina se poate produce și fără liniile noi de tensiune înaltă, pe construcție cărora guvernul de la Chișinău abia acum încearcă să se miște cu pași mai hotărâți.
„Am putea să folosim liniile existente. Există una, pe care noi, România, când încă nu eram conectați la rețeaua europeană, puteam face schimb cu R. Moldova. Deci, și linia aia ar putea fi folosită, iar linia asta nouă, care urma să se construiască, Isaccea-Vulcănești-Chișinău, nici nu ar mai avea nevoie de stația aceea foarte scumpă back-to-back dacă am fi conectați direct cu toții la rețeaua europeană.”
Când s-a referit la decizia de a nu reveni la sistemul comun cu Rusia, ministrul energeticii de la Kiev a spus că Ucraina este îndestulată pe deplin cu curent electric. Autoritățile moldovene, care nu sunt, au afirmat, pe de altă parte, că ar avea siguranța că vor putea să continue să procure energia de la Cuciurgan, centrala din stânga Nistrului controlată de gigantul rus Intre RAO EES care îi oferă în acest moment Chișinăului cele mai bune prețuri.
Aici e Radio Europa Liberă
