„Sîntem fascinați de muzica orientală și de codurile ei (...). Vrem să luăm codurile astea (...) și să creăm ceva nou: o muzică acid orientală care să combine răceala sunetului techno cu puterea emoțională și dramatică a Orientului”.
Aceste cuvinte, doamnelor și domnilor, pot fi citite pe pagina de Facebook a unui colectiv muzical de la Paris numid Acid Arab.
Acid Arab a apărut în 2012 în formulă de duo, alcătuit din doi disc-jokey parizieni, Guido Minisky și Hervé Carvalho, cărora li s-au alăturat în timp producătorii Pierrot Casanova și Nicolas Borne, și pianistul algerian Kenzi Bourras.
Conceptul lor este de a crea un spațiu pentru cultura arabă în lumea muzicii electronice contemporane, ne spune prezentarea de pe Bandcam.com a acestui sunet.
Aceeași prezentare adaugă însă că nu e vorba de bubuituri techno condimentate cu mostre sonore de darbouka, sau de muzică dance standard cu clișee orientale: muzica celor de la Acid Arab e sinceră și profundă - nu e un colaj, și nici de o luare în posesie, nu e nici măcar o fuziune.
Ea vine din întîlniri de pe picior de egalitate între lumi diferite. Între instrumente, ritmuri, moduri melodice, tehnologii muzicale, și oameni.
Albumul lor de debut se numește „Musique de France” și a fost lansat în 2016 la o faimoasă casă de discuri belgiană, Crammed Discs, specializată de vreo 40 de ani încoace în promovarea de sunete aflate la întretăierea dintre culturi.
Noi ascultăm acum piesa „Tamuzica”, cu Jawad El Garrouge la voce, cu precizarea că în varianta pentru internet a acestui articol veți putea găsi un Acid Arab Dj Set în concert cu Guido Minisky și Hervé Carvalho, prezentat la televiziunea franco-germană ARTE în iunie 2017.
Căutați așadar Dicționarul de sunete rare la Europa Liberă.org.
