Nu degeaba și-a numit miliardarul americano-maghiar George Soros fundația sa filantropică „Open Society”, „Societatea deschisă”. Expresia de „open society”, „societatea deschisă”, vine de la titlul cărții filozofului Karl Popper „Societatea deschisă și dușmanii ei” (The Open Society and Its Enemies, 1945),
Acolo, Karl Popper explică cum societățile occidentale sunt ceea ce se numește „societăți deschise”, altfel zis unde toleranța pare a le fragiliza într-atât, încât dușmanii tolerați în mijlocul lor caută să le distrugă din interior.
Pentru a întări acele societăți, îmbogățitul în bursă Soros, care a criticat întotdeauna sistemul capitalist al bursei care i-a permis să se îmbogățească literalmente peste noapte, a decis să își plaseze o parte din avere în instituții, structuri educaționale și organizații non-guvernamentale care să susțină funcționarea democratică și transparentă a „societății deschise”.
Soros a devenit celebru după ce, în anul 1992, a făcut un profit de aproape un miliard de dolari, mizând la bursă pe deprecierea lirei sterline. Ulterior, Marea Britanie a fost nevoită să scoată lira din mecanismul de schimb valutar al Uniunii Europene. Soros, atunci în 1992, a făcut pur și simplu un profit de un miliard de pe urma pariurilor pe lira sterlină.
Un an mai târziu, în 1993, el crea Fundația pentru o Societate Deschisă (Open Society Institute), după care avea să preia și recent fondata pe atunci Universitate Central Europeană de la Budapesta, care a creat o întreagă generație de doctoranzi în științele umane și specialiști în funcționarea societăților democratice.
Anul trecut, în 2017, Soros a decis să transfere 18 miliarde de dolari către Fundaţia pentru o Societate Deschisă, care a devenit astfel una din cele mai mari organizaţii filantropice din lume.
Paradoxul este că unul din cei mari inamici actuali ai lui Soros, premierul maghiar Viktor Orban, a fost el însuși, acum aproape trei decenii, imediat după căderea comunismului, beneficiarul unui burse Soros pentru a studia în Anglia, la Oxford.
Prin faptul că este nu doar un apărător fără nuanțe al democrației, dar și pentru că e de origine evreiască, Soros a fost transformat într-un simbol facil al răului, corupției occidentale și un element central al tezelor conspiraționiste în întreaga Europă de Est. El, omul care în momentul căderii comunismului trimitea mașini Xerox de fotocopiat în Ungaria pentru a sprijini presa liberă și partidele democratice (așa cum avea să sprijine Fidesz, mișcarea democratică a lui Viktor Orban, dușmanul său de azi), a fost bănuit că s-ar fi aflat în spatele Revoluției Portocalii din Ucraina din 2004, ba chiar este astăzi, de către PSD în România, acuzat de toate relele.
Prin faptul că e filantrop evreu și total pro-occidental, Soros a devenit ținta facilă a complotiștilor, ideologilor anti-occidentali și a tuturor celor care caută să recicleze vechile pamflete care au servit atât de mult în trecut totalitarismelor de toate tendințele și culorile.
***
Fundația Soros pentru o Societate Deschisă este prezentă în R. Moldova din 1992 şi a investit peste 100 de milioane de dolari în mii de proiecte în diverse domenii, precum mass-media, justiție și drepturile omului, buna guvernare şi sănătate publică.
Inițial, fundația finanța doar proiectele unor organizații neguvernamentale şi instituții de învățământ, iar de curând a început să realizeze, inclusiv, inițiative proprii. Una din ele este dezvoltarea serviciilor de îngrijire paliativă, menite să ușureze suferința persoanelor aflate pe pat de moarte. Îngrijirea paliativă, o practică bine cunoscută peste hotare, a prins rădăcini în Republica Moldova abia la începutul anilor 2000 cu sprijinul oferit de Fundaţia Soros.
Tot datorită acestei fundații în Moldova a apărut şi a fost legalizată rețeaua de parajurişti. E vorba de asistenți sociali care au o instruire juridică de bază şi le oferă cetățenilor sfaturi juridice.
Paleta proiectelor este foarte vastă, ne-a spus managera de comunicare a fundației, Anastasia Radu:
„S-a investit foarte mult şi în educație, în modernizarea învățământului preuniversitar, în informatizarea bibliotecilor, am oferit şi burse. Am finanțat şi finanțăm până în prezent elaborarea de studii de politici publice. Investim şi avem şi iniţiative proprii pentru a obţine o bună guvernare şi anume de a spori nivelul de participare a cetăţenilor în procesele de guvernare, în procesele de luare a deciziilor.”
Unul din proiectele recent lansate de Fundaţia Soros ţine de transformarea Chişinăului într-un oraş accesibil tuturor cetăţenilor, în special celor cu nevoi speciale.
Activitatea Fundaţiei Soros este, în general, apreciată în R. Moldova. Uneori însă organizaţia a ajuns să fie ţinta directă sau indirectă a unor critici.
De exemplu, în alegerile prezidențiale din 2016 Fundația Soros a devenit un element central al tezelor conspiraționiste care au apărut în jurul liderei PAS, Maia Sandu. Mai multe portaluri marginale scriau atunci că ea ar fi o „făcătură” a laboratoarelor controversatului miliardar George Soros, doar pentru că ar fi avut tangențe cu fundația acestuia.
Unul dintre cei mai acerbi duşmani ai fundaţiei este fostul preşedinte Vladimir Voronin, liderul PCRM, care a acuzat această organizaţie de toate relele, inclusiv că s-ar fi aflat în spatele protestelor din aprilie 2009. Voronin a reiterat aceste acuzații chiar recent, în şedinţa plenului parlamentului din 5 aprilie:
„Pe 7 aprilie a fost o lovitură de stat împotriva suveranității și independenței Republicii Moldova. 7 aprilie a fost organizat de fondul Soros. Acel fond care o organizat evenimente în Iugoslavia, în Kiev – Maidanul, patru ani de zile sugerează Maidanul…”
În 2014, Voronin a criticat Fundaţia Soros pentru că a sprijinit o campanie de informare despre avantajele integrării europene. Iar în 2015 liderul comuniștilor spunea că nu crede în rezultatele Barometrului Opiniei Publice doar pe motivul că acesta este finanţat de Soros. Acest sondaj realizat bianual a fost contestat deseori şi de unii sociologi care invocau şi ei rolul finanțatorului.
Politologul Dionis Cenuşă spune că aceste critici ţin exclusiv de bucătăria politică internă a Moldovei:
„Pe lângă faptul că Fundaţia Soros a fost văzută mereu ca un promotor al valorilor democratice care nu întotdeauna sunt pe placul unor actori politici în R. Moldova, fundaţia a promovat subiecte extrem de sensibile, printre care finanţarea unor sondaje pe subiecte politice sau geopolitice. Din moment ce asemenea activităţi deranjează unii actori din ţară, Fundaţia Soros devine ţinta unor critici care nu sunt justificate. Până la urmă, nu fundaţia realizează aceste sondaje, ci casele de sondaje. Comanditarul nu este responsabil pentru conţinutul sondajelor. La nivel regional, Fundaţia Soros este deja de ceva timp vizată de tot felul de critici şi teorii conspiraționiste care nu au nimic în comun cu situaţia din R. Moldova. După mine, în R. Moldova criticile sunt legate de bucătăria politică şi de tot felul de rivalităţi între casele de sondaje, între afilierile politice ale caselor de sondaje, şi nu cu tendinţa asta regională de a blama Fundaţia Soros sau pe George Soros pentru promovarea democraţiei, a drepturilor omului.”
