Din 2012 până în 2016, diferența dintre salariul mediu al bărbaților și cel al femeilor a crescut, în favoarea bărbaților „desigur”, care câștigă cu aproape 15 la sută mai mult, atrag atenția reprezentanții Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare. Activiștii susțin că din cauza salarizării neechitabile, o femeie câștigă anual cu 11 mii de lei mai puțin, o pierdere care se reflectă după aceea și în pensii. O soluție ar fi desigur o legea care să impună salarii egale pentru o muncă egală și o calificare egală.
Pentru a primi un salariu anual echivalent cu cel ridicat de un bărbat, o femeie ar trebui să lucreze cu 52 de zile mai mult, arată o sinteza bazată pe datele despre salariile obținute de femei și bărbați în anul 2016, furnizate de Biroul Național de Statistică. Experții notează că pe parcursul ultimilor ani, pierderile la salariu pe care le suportă femeile cresc, deși legea obligă angajatorii să ofere salarii egale bărbaților și femeilor care sunt angajați pe aceeași poziție. Aceste prevederi sunt însă frecvent ignorate, mai ales în domeniul tehnologiilor informaționale și cel financiar.
Expertul Fundației Est-Europene Andrei Brighidin crede că remedierea situației poate fi făcută treptat, prin intervenții la nivelul politicilor publice și legislației. Pentru început să fie introduse modificări care ar stopa remunerarea diferită pentru prestarea aceleiași munci ca valoare:
„Nu există definiția de plăți egale pentru muncă de valoare egală. Respectiv, nu există o obligație a companiilor de a efectua această clasificare echitabilă a funcțiilor și ocupațiilor. Și din momentul în care noi nu avem evidențe, date suficient de dezagregate, inclusiv din cadrul companiilor, instituim prezumția că aceasta este încă o cauză a acestor disparități salariale. Și aici, avem și recomandarea ca fiecare companie să aibă un sistem de clasificare a funcțiilor și profesiilor.”
Un al domeniul pe care activiștii îl prezintă ca exemplu de salarizare neechitabilă este cel al sănătății. Ei susțin că deși femeile reprezintă în jur de 70% din angajați, cumulativ remunerarea lor este mai mică decât cea a bărbaților. Yan Feldman, președintele Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării, spune că diferența de salarizare este cauzată, între altele, și de stereotipurile de gen care persistă și avantajează bărbații în societate. El zice că în unul din cazurile care au ajuns la consiliu, un angajator nu a vrut să ia la muncă o femeie pentru funcția de administratoare de rețea, fiind convins că doar un bărbat ar fi potrivit pentru această ofertă.
Yan Feldman notează că promovarea femeii este restantă în multe domenii, de asta, în opinia sa, inegalitățile ar putea fi diminuate doar prin acțiuni conjugate a tuturor autorităților publice:
„Discrepanțele salariale, bineînțeles că nu pot fi combătute în cazuri particulare, trebuie să avem o abordare sistemică. În primul rând, femeile sunt mai reprezentate în anumite sectoare care sunt mai puțin plătite sau mai prost plătite, sunt subreprezentate în organele de conducere unde salariul, bineînțeles, este mai mare. Apoi, femeia care își dorește să aibă copii, fiind în concediu de îngrijire a copilului, tot pierde din venituri.”
Referindu-se la diferențele salariale, reprezentatul instituției Avocatul Poporului, Dumitru Roman, a constatat o încălcare în lanț a unor drepturi, care pornește din momentul în care angajatorul apreciază diferit aptitudinile unui bărbat și a unei femei care au aceeași poziție:
„Faptul că femeile înregistrează venituri mai mici afectează în primul rând dreptul la protecție socială, salariul și atunci iarăși, afectează accesul la diferite servicii care sunt contra plată, servicii de sănătate, servicii educaționale, un nivel de trai corespunzător și tot așa mai departe. Din această perspectivă este foarte important ca datele prezentate să fie utilizate de către autorități atunci când elaborează documente de politici publice.”
Pe lângă introducerea în lege a noțiunii de muncă de valoare egală, experții mai recomandă instituirea obligativității pentru agenții economici de a asigura transparența sistemului de salarizare pentru fiecare poziție. Activiștii mai remarcă lipsa unui sistem echitabil de evaluare a funcțiilor, pentru că în opinia lor nici la motivarea diferenței de salarii plătite diverselor categorii de angajați nu se operează cu criterii foarte limpezi si perfect justificate.
