Într-un editorial publicat pe site-ul cotidianul.md, fostul ambasador al R. Moldova în SUA, acum director al IDIS Viitorul, Igor Munteanu, anunţă că viața politică din R. Moldova s-ar mișca spre o nouă intersecție, în care „diferențele dintre stânga și dreapta par să conteze mai puțin decât conflictul între plutocrați și democrați”. Potrivit autorului, „democrații cred în drepturi individuale și toleranță, respect pentru statul de drept și obligații internaționale, în timp ce plutocrații nu cred decât în puterea banului, în seducția marilor pungași și într-o formă hidoasă de „macho” de tip parohial, amestecat cu un dispreț regal față de drepturile altora”. „Statul este asediat de DINO (Democrats in name only), care-și revendică puterea pentru a-și servi propriile interese, pentru a-și conserva impunitatea, îngrădind în fel și chip accesul cetățenilor acestei țări la garanțiile proclamate de Constituție”, mai consideră Munteanu.
În Evzmd.md, politologul Dionis Cenușă avertizează că „reticenţa manifestată de instituţiile europene faţă de Ucraina, R. Moldova şi Georgia, pot condiționa premise nefaste pentru anumite reforme”. În opinia lui Cenușă, „pe lângă principialitate, instituţiile europene au nevoie de un simţ tactic mai ascuțit la aplicarea condiționalității care, invocată prea târziu, îşi poate pierde efectul scontat”. Politologul a exemplificat prin faptul că „modificarea netransparentă a sistemului electoral în R. Moldova (2017) nu a fost urmată de activarea condiționalității politice de către UE. În consecinţă, această scăpare a fost interpretată ca o încurajare de către guvernarea R. Moldova şi a provocat ulterior invalidarea alegerilor din Chişinău din 2018”.
Zdg.md îşi informează cititorii că „Trans-Oil” și milionarul Vaja Jhashi este unul din sponsorii programelor pentru R. Moldova ale Consiliului Atlantic, organizația „favorită” a PDM”. În articol se arată că „Consiliul Atlantic, un forum academic de dezbatere (think tank), care a organizat în ultimul timp mai multe evenimente dedicate situației din R. Moldova, este susținut financiar de compania „Trans-Oil”, condusă de Vaja Jhashi, un milionar despre care presa a scris în ultimii ani că face parte din anturajul lui Vladimir Plahotniuc, președintele Partidului Democrat din Moldova (PDM)”. Portalul îl citează pe Vaja Jhashi care a declarat că finanțează activitatea Consiliului Atlantic pentru că vrea să susțină această organizație și că nu are nici un motiv ascuns. Totodată, Consiliul Atlantic precizează că finanțatorii nu influențează activitățile organizației.
Tot zdg.md scrie despre „răspunsul Republicii Moldova la solicitarea CtEDO privind expulzarea celor șapte cetățeni turci”, precum și despre ce spun agentul guvernamental și avocatul profesorilor. „Curtea a cerut pe 7 septembrie Guvernului informații cu privire la fapte. Asta nu înseamnă o comunicare oficială a dosarului unde se face o referire la o anumită încălcare. Guvernul a prezentat informația pe care a cerut-o Curtea și aceasta va decide dacă cererea urmează să fie admisibilă, iar ulterior ne va comunica oficial dosarul”, a menționat pentru Ziarul de Gardă Oleg Rotari, agent guvernamental. Întrebat care au fost răspunsurile prezentate de Guvern, reprezentantul Guvernului la CEDO a menționat că nu ne poate comunica conținutul acestora, se mai arată în articol.
Nicolae Negru scrie în ziarulnational.md despre privatizarea „Air Moldova” ca despre o „greșeala strategică a lui Plahotniuc”. Potrivit editorialistului, privatizarea companiei „Air Moldova” s-a produs „într-un mod care ne amintește de concesionarea dubioasă, clientelară, a Aeroportului Chișinău”. Potrivit autorului, „Guvernarea nici măcar nu s-a obosit să calmeze cetățenii suspicioși, alarmați, care se întreabă de ce s-a procedat netransparent și în grabă, fără o prezentare adecvată a ofertei în presa internațională, cum au fost acumulate atâtea datorii și cine sunt creditorii „Air Moldova,”” etc.. Negru mai scrie că „strategia de azi a lui Plahotniuc („fac ce-mi place mie, ce consider de cuviință, orice ar crede societatea despre mine”) nu e cu bătaie lungă. [...] Aceasta complică foarte mult, dacă nu face chiar imposibilă, legitimarea sa ca lider și în interior, și în exterior, împiedicând consolidarea PD”.
Într-un articol publicat de izborsk.md se afirmă că „chiar dacă la Baku încă nu se examinează acum chestiunea ieșirii din GUAM, în timpul cel mai apropiat și la Chișinău, și la Tbilisi, și la Kiev se va înțelege că Azerbaidjan își îngheață calitatea sa de membru al acestei organizații”. Referindu-se la recenta reuniune la nivel de premieri a GUAM la Chișinău, autorul susține că „reuniunea nu s-a soldat cu niciun fel de rezultate importante în domeniul colaborării statelor membre”, „iar locuitorii capitalei moldovenești își vor aduce aminte de eveniment din cauza străzilor închise și ambuteiajelor”.
Gagauzinfo.md îl citează pe deputatul socialist Fiodor Gagauz care a declarat în Parlamentul de la Chișinău că Guvernul R.Moldova a ales „o cale vicioasă atentând la drepturile și competențele Găgăuziei”. Deputatul a exemplificat prin faptul că guvernul a adoptat o hotărâre în virtutea căreia în R. Moldova vor fi patru centre regionale de statistică – Nord, Sud, Centru și Chișinău. În consecință, a fost lichidată direcția de statistică a autonomiei găgăuze, a constatat deputatul care a acuzat Executivul central că „a ignorat statutul autonomiei și autoritățile acesteia”. Gagauz mai acuzat guvernul de la Chișinău că ar promova „o politică premeditată” de transformare a orașului Cahul într-un „centru social-cultural și economic de alternativă față de capitala Găgăuziei”.
Radiochisinau.md scrie că Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European va examina marți, 9 octombrie, proiectul Raportului privind aplicarea Acordului de Asociere cu Republica Moldova. „Documentul conține o serie de îngrijorări față de deteriorarea situației în Republica Moldova, în special în domeniul politic, făcându-se referire la sistemul electoral mixt și la invalidarea alegerilor din Chișinău. Experții constată că relațiile cu Uniunea Europeană sunt în declin, Republica Moldova riscând penalități mult mai mari decât suspendarea asistenței macrofinanciare, existând și riscul revenirii la regimul de vize”, arată portalul postului de radio.
Anticoruptie.md publică o analiză intitulată „Moscova intenționează să revitalizeze planul de federalizare a R. Moldova”. Autorul, Mădălin Necșuțu scrie că „simțind ruptura dintre partidul de guvernământ și Bruxelles, Rusia l-a desemnat imediat pe Kozak să gestioneze noi negocieri în cel mai nepotrivit moment pentru Partidul Democrat pro-european, care se abate tot mai mult de la fostul său drum către UE. Potrivit experților, în 2017 și 2018, Moldova negociase deja multe concesii făcute Tiraspolului la nivel social și economic, fără ca măcar să deschidă subiectul soluționării conflictului politic”. Potrivit autorului, „sprijinit de Moscova, Tiraspolul rămâne inflexibil, iar Moscova susține acum un nou acord în termeni la fel de favorabili Transnistriei pentru a obține, prin interpuși, un control și mai mare
Deschide.md publică un articol semnat de Evgheni Magda, director al Institutului de Politică Mondială de la Kiev. Autorul scrie că „subestimarea urmărilor conflictului din Transnistria de către comunitatea internaţională şi Ucraina s-a lăsat în cele din urmă cu anexarea Crimeii şi cu conflictul din Donbas. În concluzie, există un risc serios de a ne pomeni în zona gri dintre Uniunea Europeană și Rusia, ale căreia intenţii agresive devin tot mai evidente”. Potrivit lui Magda, „și Moldova, şi Ucraina sunt așteptate la anul de alegeri capabile să determine politica externă de mai departe a statelor noastre. De aceea misiunea elitei politice a ţărilor noastre este de a asigura caracterul naţional al intereselor ţărilor care şi-au anunţat tendinţa de a deveni membre ale Uniunii Europene. Asta se va putea obţine mai uşor, coordonând eforturile pe plan extern”.
