Linkuri accesibilitate

Din cauza secetei și căldurii, Ungaria și România ar putea rămâne fără energie nucleară. De ce nu are această problemă Cehia?

Cehia are două centrale nucleare, Temelín (în imagine) și Dukovany. Ambele au turnuri de răcire a condensatorilor.
Cehia are două centrale nucleare, Temelín (în imagine) și Dukovany. Ambele au turnuri de răcire a condensatorilor.

Criza apei în Dunăre, care ar putea duce zilele următoare la oprirea centralelor nucleare Paks (Ungaria) și Cernavodă (România), este urmărită cu atenție în alte țări care se bazează pe atom pentru producția de energie electrică, inclusiv în Cehia. La Praga, deocamdată nu sunt motive de îngrijorare.

Centralele nucleare cehe și sistemele lor de răcire nu sunt amenințate de canicula și seceta actuale, a declarat pentru agenția de știri ČTK purtătorul de cuvânt al gigantului energetic cehesc ČEZ, Ladislav Kříž.

Potrivit acestuia, centralele de la Dukovany și Temelín utilizează pentru răcirea condensatoarelor un sistem de turnuri de răcire, al cărui consum de apă este semnificativ mai redus decât în cazul centralelor cu așa-numita răcire prin curgere din Franța, România sau Ungaria. Prin urmare, nu este necesară nicio restricționare a funcționării în acest moment, a spus același oficial, chiar dacă Cehia trece și ea printr-o vară extrem de secetoasă, cu temperaturi record.

România și Ungaria ar putea fi nevoite să închidă cu totul, temporar, centralele lor nucleare, care își iau apa pentru răcire din Dunăre. O operațiune spectaculoasă în zona centralei românești Cernavodă, pentru devierea a mai multă apă din Dunăre spre centrală, s-a dovedit zadarnică, potrivit declarațiilor unor oficiali guvernamentali de la București.

Potrivit presei, scăderea actuală a nivelului apei din Dunăre se datorează unei combinații între seceta de lungă durată și valul de căldură din această vară.

În Franța - cel mai mare producător european de energie nucleară - mai multe centrale funcționează cu capacitate scăzută din cauza reducerii debitelor unor râuri ca Ronul sau Garona.

Potrivit cehului Kříž, centralele nucleare cehe nu sunt afectate de aceste probleme.

„Noi avem norocul că dispunem de turnuri de răcire. Datorită acestui fapt, în trecut nu a fost niciodată necesar să limităm în vreun fel funcționarea în legătură cu situația hidrologică și nu ne așteptăm la acest lucru nici în viitor. Consumul de apă pentru răcire este, în acest caz, mai mic decât în cazul centralelor cu așa-numita răcire prin curgere”, a spus el, citat de serverul de știri Seznam.cz.

Centrala românească Cernavodă nu are turnuri de răcire, bazându-se pe Dunpre pentru reducerea temperaturii apei folosite în producție.
Centrala românească Cernavodă nu are turnuri de răcire, bazându-se pe Dunpre pentru reducerea temperaturii apei folosite în producție.

Nimeni nu mai poate fi total liniștit

Chiar dacă centralele cehești sunt deocamdată ferite de riscurile cu care se confruntă colegele lor din România sau Ungaria, pe termen mediu și aici situația de poate înrăutăți.

Centrala electrică de la Temelín preia apa necesară răcirii din lacul de acumulare Hněvkovice de pe râul Vltava, iar cea de la Dukovany – din barajul Dalešice, de pe râul Jihlava.

Având în vedere însă problemele de secetă de lungă durată din Cehia, ČEZ se pregătește pentru o înrăutățire și mai mare a disponibilității apei.

De exemplu, există posibilitatea ca pentru noile unități nucleare de la Dukovany, din cauza schimbărilor climatice, răcirea cu apă din râul Jihlava prin intermediul turnurilor de răcire să nu mai fie suficientă. „Avem în vedere o combinație între răcirea cu apă și așa-numita răcire uscată cu aer. Este vorba, din nou, de turnuri de răcire”, a spus Kříž.

Turnurile de răcire ale centralei de la Dukovany, într-o imagine de arhivă. Cehia plănuiește extinderea centralei, cu participarea unui concern sud-coreean.
Turnurile de răcire ale centralei de la Dukovany, într-o imagine de arhivă. Cehia plănuiește extinderea centralei, cu participarea unui concern sud-coreean.

În prezent, la Dukovany funcționează patru reactoare nucleare, fiecare având o putere de 510 megawați (MW). Alte două reactoare, fiecare cu o putere de aproximativ 1 000 de megawați (MW), se află la Temelín, în sudul Cehiei.

La Dukovany continuă, de asemenea, pregătirile pentru construirea a două reactoare noi. Acestea urmează să fie construite de compania coreeană KHNP. Costurile, calculate la prețurile de anul trecut, se ridică la 407 miliarde de coroane (cam 16 miliarde de euro) pentru ambele unități. Primul dintre noile reactoare de la Dukovany ar trebui să fie finalizat în 2036.

Cehia se numără printre țările europene care promovează extinderea capacității nucleare, în rând cu Slovacia, Ungaria sau Finlanda, în vreme ce vecinele sale Germania și Austria conduc gruparea din UE care dorește renunțarea la energia atomică, pe care o consideră nesigură pentru mediu și scumpă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Acest material face parte din categoria
XS
SM
MD
LG