Oficialii de la Budapesta au declarat luni că apa Dunării a crescut grație unor ploi căzute pe cursul ei superior, în Austria, iar cei de la București au spus tot luni că prin aruncarea în aer a unei stânci și scufundarea unor barje au reușit să crească nivelul apei, cel puțin temporar.
Ungaria are singura sa centrală nucleară la Paks, pe Dunăre, iar România - la Cernavodă. Ambele centrale folosesc apa fluviului pentru răcire, iar seceta din această vară le-a obligat să reducă producția reactoarelor.
Prim-ministrul maghiar Peter Magyar a declarat luni că au început lucrările pentru repunerea în funcțiune a celei de-a doua turbine de la Paks, după ce nivelul Dunării a crescut cu 19 centimetri față de minimul înregistrat săptămâna trecută.
A doua turbină urma să înceapă să producă energie electrică luni seara, a precizat el pe Facebook.
Magyar a semnalat săptămâna trecută posibilitatea creșterii producției, afirmând că precipitațiile preconizate în Austria ar putea ridica nivelul Dunării, dar a avertizat că această creștere ar fi temporară.
Magyar a mai declarat săptămâna trecută că guvernul lucrează la soluții pe termen lung, inclusiv la revizuirea proiectului de extindere a centralei Paks 2, întrucât proiectele actuale fac ca noua centrală planificată să depindă de apa de răcire din Dunăre.
Era esențial ca centrala nucleară să rămână în funcțiune, a afirmat Magyar săptămâna trecută, întrucât „economia maghiară nu poate funcționa fără centrală timp de luni de zile”.
Guvernul a decis, de asemenea, să-și diversifice aprovizionarea cu energie, Magyar precizând că guvernul va organiza o licitație pentru o capacitate de generare a energiei eoliene de 700 de megawați până la 31 august și va dezvolta o capacitate eoliană de 4 gigawați până în 2030.
„Mutarea unor activități”
În România, un oficial de la Ministerul Energiei a avertizat că țara trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care centrala de la Cernavodă, care asigură în mod normal 10% din consumul de electricitate, și care deja și-a scos din funcțiune unul din cele două reactoare, nu va funcționa deloc.
„Trebuie să fim pregătiți și pentru scenariul în care unitatea II de la Cernavodă, pentru o scurtă perioadă de timp, nu ar funcționa”, a spus luni la RFI, secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi.
Tot el a spus că spectaculoasa operațiune de săptămâna trecută, când s-a aruncat în aer o stâncă și s-au scufundat barje ca să se devieze cursul apei spre centrală, ar putea avea doar un efect de scurtă durată.
„După primele scufundări, am văzut o ameliorare a nivelului Dunării în zona Cernavodă. Din datele pe care le avem (…), se pare că acest efect nu a fost unul durabil”, a declarat Bușoi, citat de Mediafax.
Oficialul român a spus că dacă va trebui închisă centrala nucleară, se vor reduce cu 10 până la 30% livrările de energie către „marii consumatori industriali”.
Uzina de automobile Dacia a anunțat deja săptămâna trecută suspendarea producției, tocmai pentru a reduce consumul de energie.
Secretarul de stat Bușoi a cerut populației să „mute unele activități casnice” din orele de vârf în afara lor, dar a insistat că nu este vorba de nimic dramatic, contrar zvonurilor care circulă pe rețele.
Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii din România, Irinel Ionel Scrioşteanu, a spus pe 9 august că prin operațiunea de pe Dunăre s-a ridicat nivelul apei în zona centralei cu câțiva centimetri, dar a avertizat că „pericolul nu a trecut”. El a spus că există riscul dislocării barjelor scufundate din cauza curentului puternic - ceea ce ar fi un pas înapoi.
În actualele condiții, a spus același oficial, singurul reactor de la Cernavodă care se mai află în funcțiune, din două, ar putea continua să producă timp de 9 zile.
Scris cu informații de la Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te