Linkuri accesibilitate

Din nou, despre demnitatea moldovenilor


Într-o țară săracă, delapidată, mințită chiar de conducătorii pe care și-i alege, există o obsesie retorică: demnitatea moldovenilor.

Comentariile necomplezente, formulările mai contondente asupra stărilor de lucruri de la noi ne supără, ne cabrează imediat. Sunt uitate ideologii, abandonată vestimentația de ocazie, se face front comun împotriva celor care pun la îndoială filozofia de viață a moldovenilor – acea faimoasă acrobație națională numită în popor „statul în două luntri”.

Din nou, despre demnitatea moldovenilor
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:11 0:00
Link direct

Socialiștii lui Dodon au două teze principiale în programul lor: statalitatea și alianța strategică cu Rusia, pe care o văd inseparabilă de identitatea moldovenească. Plahotniuc, ajuns în faza finală a regimului său, vorbea despre „a patra cale”, cea a unei demnități absolute a moldovenilor, cărora li se urâseră și cu europenii, și cu rușii, și cu românii, și trebuiau să-și croiască un destin autarhic. Proiectul însă n-a reușit, oligarhul a trebuit să dea bir cu fugiții pentru a scăpa de arestări, judecăți, confiscări de averi ș.a.

Tot un patriot moldovean înflăcărat este și Ilan Shor, care promitea un kolhoz „Monaco” la nivelul întregii Republici, un falanster al fericirii întins de la Naslavcea la Giurgiulești, dar a trebuit și el să o șteargă peste hotare, înghesuindu-și potiomkiniadele în valiza sa de refugiat (de lux).

Nou înființatul partid al fostului premier Chicu, zis „al Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, se sprijină solid pe moldovenism și statalitate, văzută ca valoare supremă, chiar dacă dl Chicu admite că integrarea europeană ar trebui să devină o idee națională. Totuși, nu l-am auzit pe Ion Chicu, cel care demisiona din funcție în toiul pandemiei, să insiste pe retragerea armatei ruse de ocupație. Fostul premier excela cu reproșuri la adresa României și pretindea să-i învețe pe medicii români să gestioneze criza sanitară.

Pentru păstrătoarea „demnității moldovenești” – am numit protipendada locală îmbogățită fraudulos în anii tranziției – românii sunt „buni” atâta timp cât ne repară pe banii lor școli, grădinițe, primării, drumuri, poduri, cât ne livrează autobuze școlare, ne renovează sau construiesc din temelii edificii de cultură, cât ne dau burse de studii și, mai nou, iată, și vaccinuri anti-Covid din necesarul lor. Și sunt „răi” românii când ne critică lipsa de consecvență pro-europeană, când ne cer reforme, stat de drept (nu „stat în două luntri”), anticorupție în spirit DNA, respect pentru limba română și valorile naționale comune etc.

Care este totuși tabloul real al virtuților autohtone, dincolo de sloganuri și orgolii umflate? Cât de patrioți, cât de demni cu ei înșiși sunt moldovenii, atunci când nu dau replici țâfnoase celor care atentează la suveranitatea și „neatârnarea” lor?

Sunt atât de demni încât guvernanții de la Chișinău, în plină pandemie, nu s-au gândit să aloce bani pentru procurarea de seruri anti-Covid. Dacă n-ar fi fost aleasă Maia Sandu președinte, dacă Occidentul nu recepționa acest semnal puternic al voinței de schimbare din partea majorității electoratului nostru, Moldova n-ar fi avut nici azi vaccinuri sau ar fi obținut ceva doar ca asistență umanitară.

De altfel procesul vaccinării pune sub un spot revelator duplicitatea, demagogia patriotardă care înflorește la noi. O seamă de politicieni de la Chișinău cu cetățenie română s-au vaccinat în România. Și au ținut să anunțe despre această faptă a lor, au postat fotografii pe rețelele de socializare și au mulțumit României pentru generozitate frățească.

Vorbim despre politicieni de la Chișinău care totuși au condus „efectiv” Republica Moldova

Mulțumirile sunt binevenite, pozele din cabinetul de imunizare (…umărul acela dezgolit eroic în fața seringii…) ar trebui să aibă un efect încurajator pentru alți basarabeni care mai ezită să se vaccineze. Dar parcă ceva nu e în regulă. Vorbim despre politicieni de la Chișinău care totuși au condus „efectiv” Republica Moldova, au condus-o, negreșit, „spre culmi de progres și civilizație”. Sunt oameni care ar fi putut ridica bunăstarea țării și consolida sistemul medical, au avut toate pârghiile pentru asta, încât azi să nu trebuiască să căutăm în disperare de cauză soluții de imunizare anti-Covid peste Prut sau să facem alte tratamente, tot în România sau în străinătate, împotriva unor boli foarte grave cum ar fi cancerul...

Șefii noștri politici au avut alte priorități. Să-i auzi acum, când nu sunt la guvernare, că ironizează pe seama statului moldovean (care n-ar prea fi…), a guvernului (invizibil) și a președintelui (la fel de absent), este rușinos. Ar trebui pur și simplu să-și țină ochii în pământ și să tacă mâlc.

Prim-ministrul interimar, Aureliu Ciocoi, a făcut și el de curând un îndemn, în cadrul unui interviu la Radio Europa Liberă, către moldovenii cu cetățenie română să se vaccineze în România, în situația în care în Republica Moldova cea de a treia etapă (generală) a imunizării încă nu a început, vaccinuri n-au putut fi achiziționate, cele care sunt provenind exclusiv din donații externe.

Este o distanță apreciabilă între acest apel sincer al premierului interimar Ciocoi, care recunoaște limitele și neputința statului moldovean, și declarațiile mereu supărate ale sus-pomenitului deja Ion Chicu, cel care ținea sub pod ajutoarele din România și-i zeflemisea pe europarlamentarii români („băiețașii ăștia români oploșiți prin structurile europene, care vin cu patronajul peste noi”), pentru că se încumetau să critice lipsa de reforme, corupția și inerția guvernării socialiste.

Discursul demnității ultragiate – și aici mai pot fi citate și probozelile socialistului Grigore Novac la adresa ambasadorului Daniel Ioniță – nu se bazează pe argumente, ci, cum spuneam, reflectă interesele protipendadei de la Chișinău. Demnitatea la firul ierbii, la nivelul omului de rând arată cu totul altfel.

Am fost recent martorul unor secvențe de conduită socială nu tocmai onorabilă într-un cunoscut supermarket din Chișinău, care mi-au dat măsura sărăciei și nesiguranței moldovenilor pentru ziua de mâine.

Oamenii se înghesuiau să cumpere ulei. Își smulgeau din mână ultimele baxuri la preț redus (20 de lei litrul), iar pe raft se găseau și sticle la prețul de 29 lei. Câteva zile mai târziu, ajuns la țară, am constatat că același produs – uleiul – costa deja… 49 de lei litrul. „Se scumpește totul – mâncarea, benzina, serviciile”, aud vorbindu-se în jurul meu și nimeni nu are o explicație. E ca un dezastru natural, ca o năpastă a Cerului, care vine peste tine și nu te întreabă. Moldovenii trăiesc într-o permanentă angoasă, convinși că oricând poate fi și mai rău.

Între timp, președinta Maia Sandu mai convoacă o ședință a Consiliului Suprem de Securitate, de la care aflăm că schemele de fraudare, puse pe rol de Plahotniuc, Shor și Platon, funcționează nestingherit. Țara continuă să fie spoliată sub privirile neputincioase sau complice ale instituțiilor de drept.

Pesemne, așa se apără demnitatea moldovenilor – furându-i și îmbrobodindu-i (ca să nu simtă jaful) cu discursuri găunoase despre străinii din Vest care ne subminează suveranitatea, deși tot de „români”, „europeni” și „americani” așteptăm să fim ajutați, fiindcă de la Dodon și de la Putin n-am primit niciodată nimic: nici vaccinuri, nici bani pentru economie, nici siguranță națională.

Demnitatea este un concept care are nevoie de o radicală și urgentă revizuire în Republica Moldova. Ruptă, separată de alte noțiuni, precum adevărul și moralitatea, „demnitatea” e doar unul din numeroasele cuvinte demonetizate din vocabularul potentaților de pe Bâc.

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG