Temele noului episod, difuzat pe 14 aprilie:
- Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a inițiat convocarea la 21 mai a unei Adunări naționale a cetățenilor, „la care să spunem lumii că noi suntem europeni și că aceasta e calea aleasă de noi”. Care sunt temeiurile invocate de șefa statului pentru ceea ce se dorește a fi o mare manifestație pro-europeană, ce este important să înțelegem despre contextul în care președinta Sandu a adresat concetățenilor acest îndemn? Cât de mobilizatoare și convingătoare se arată a fi această inițiativă pentru forțele politice care se declară, cel puțin, pro-europene, și cât de – dimpotrivă - demobilizatoare, descurajantă poate fi pentru cele care se împotrivesc – pe față sau pe ascuns - aderării la UE?
- Curtea Constituțională a devenit ținta unui val de critici după decizia sa privind prevederile legii ce interzic și sancționează afișarea panglicii „Sfântului Gheorghe” și a simbolurilor „Z” și „V”. Potrivit hotărârii Înaltei Curți, interdicția și sancționarea utilizării acestor simboluri „sunt aplicabile doar pentru faptele comise în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității”, iar agenții statului trebuie să verifice contextul în care a fost utilizat un simbol sau altul și să constate scopul urmărit de utilizator.
- Fostul președinte Igor Dodon, inculpat pentru mai multe capete de acuzare, a revenit la cârma Partidului Socialiștilor, în postură de secretar executiv, adică de administrator al formațiunii, înlocuindu-l pe vicepreședintele Parlamentului Vlad Bătrâncea. Cu ce miză, în condițiile în care sute de membri au părăsit deja PSRM și vor să se regăsească în alt partid, unul nou? Ce rațiuni – și benefice oare? – au prevalat pentru această rocadă, realizată, întâmplător sau nu, la scurt timp după întâlnirea la Moscova a deputaților socialiști cu conducerea „partidului lui Putin”?
- Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) și-a revăzut dispoziția prin care suspendase cererilor de demisie a judecătorilor CSJ, pe un termen de 30 de zile. În consecință, cei șapte judecători ai Curții Supreme de Justiție care au depus anterior cereri de demisie, efectele juridice ale cărora au fost suspendate, își vor înceta activitatea în calitate de judecători ai instanței. CSE și-a argumentat „răzgândirea” prin faptul că autoritățile au asigurat mecanismele necesare pentru suplinirea, prin transfer temporar, a funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție.
- Procuratura Anticorupție susține într-o declarație că modul prin care un proiect de lege adoptat în primă lectură de Parlament delimitează competențele sale și ale CNA pentru investigarea corupției mai degrabă complică lucrurile decât le îmbunătățește. Procuratura insistă să se revină la varianta inițială a proiectului, care nu ar nesocoti scopul pentru care a fost întocmit. „Dacă ne dorim rezultate bune în dosare de rezonanță - insistă procuratura - atunci resursele limitate ale procurorilor PA și ofițerilor CNA trebuie să fie aplicate pentru combaterea corupției la nivel înalt și corupției sistemice”. Cum ar putea fi explicate aceste „divergențe” între procuratură și legiuitori?
Un episod nou al podcastului „Dincolo de Știri” este înregistrat în fiecare joi, la prânz, și este difuzat în fiecare vineri.
Podcastul este publicat pe site-ul Europei Libere, pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube.
Într-un moment în care torentul neîntrerupt de știri mai mult ne împiedică decât ne ajută să ne informăm, noul podcast are scopul să ne ghideze către lucrurile importante ale actualității.
Pentru a nu rata niciun episod, abonați-vă!
